Generația Fast-Forward. De la 204 kg la propria metodă de slăbit. Dr. Florin Bălănică: „Niciun om nu e vinovat că se îngrașă, dar este responsabil”

Medicul Florin Bălănică, fost pacient obez: „Un vis m-a trezit la 204 kg și m-a salvat”

Obezitatea a devenit un adevărat fenomen social și epidemiologic, o boală cronică și recidivantă, alimentată de lipsa de mișcare, mâncat emoțional pe fond de stres cronic, reclame la mâncare ultraprocesată și de izolarea din pandemie. Toate acestea au declanșat o explozie a cazurilor în rândul copiilor și adulților.

Povestea dr. Florin Bălănică nu începe într-un cabinet, ci la marginea prăpastiei. În urmă cu 20 de ani, cântărea 204 kilograme. Deși era fost sportiv de performanță și, la suprafață, analizele sale nu arătau un dezastru, fiind un așa-numit „obez funcțional”, stilul de viață axat exclusiv pe carieră l-a dus într-un punct critic.

„Niciun om nu este vinovat pentru că se îngrașă, dar fiecare este responsabil. Eram motivat de muncă, de dezvoltare profesională și uitasem de mine. După 130–140 kg, nici nu-ți mai dai seama. Declicul meu a fost un vis: m-am trezit într-o dimineață cu ideea că cei patru copii pe care mi-i doream vor trăi fără mine. Din acel moment, timp de 8 luni, nimeni nu m-a mai putut opri. Am slăbit 104 kg”, a povestit dr. Florin Bălănică.

Însă adevărata provocare a urmat abia după scăderea în greutate. Schimbarea centrului de greutate îl făcea să se împiedice pe stradă, pierderea stratului adipos îl făcea să răcească mult mai frecvent, fiindcă nu mai avea plapuma de grăsime care să-i țină de cald, iar tentația mâncării a dus rapid la primele kilograme acumulate din nou. Atunci a înțeles că o dietă simplă este ineficientă, dacă nu este urmată de un program riguros de stabilizare mentală și comportamentală.

Metoda inventată de Dr. Bălănică. Psihonutriția unește recomandarea medicală cu farfuria

Confruntat cu propria transformare, dr. Bălănică a creat o metodă medicală 100% românească bazată pe psihonutriție, o abordare multidisciplinară care unește medicina, nutriția și psihologia.

„Pentru creierul uman, «scăderea în greutate» este un nonsens. Creierul e programat pentru supraviețuire și percepe pierderea resurselor ca pe un pericol. De aceea, prin metoda mea nu ne repezim la farfurie. Căutăm mai întâi cauza, care adesea este emoțională, hormonală sau legată de microbiotă”, a explicat inventatorul metodei care-i poartă numele.

Prin această abordare integrată, pacientul devine partener activ: medicul îi pune în față o „oglindă”, identifică obiectivul real (frica de boală, dorința de a fi prezent pentru familie) și aplică Cei trei „P” ai schimbării:

1. Perseverența: Mergem înainte indiferent de obstacole.
2. Partea plină a paharului: Validăm orice progres mic.
3. Pașii mici: Schimbările durabile nu se întâmplă peste noapte. După rezultatele obținute, medicul a extins metoda sa; astfel a apărut varianta ACASĂ, adresată special adolescenților care se confruntă cu tulburări de comportament alimentar, adicții și dependențe alimentare.

Dr. Bălănică, despre terapiile moderne de slăbit: „Injecțiile și suplimentele ajută, dar vin cu riscuri”

Tratamentul modern al obezității include astăzi o paletă largă de instrumente: de la suplimente alimentare, la terapii hormonale injectabile (agoniști GLP-1) și chirurgie bariatrică. Dr. Bălănică subliniază că aceste metode pot fi folosite în sprijinul pacientului, dar doar sub riguroasă supraveghere medicală și integrate într-un plan de stil de viață, deoarece vin la pachet cu riscuri și efecte adverse semnificative.

„M-au întrebat mulți dacă astăzi aș alege injecția sau chirurgia bariatrică. Răspunsul este ferm: aș face exact același lucru pe care l-am făcut, schimbarea stilului de viață, pentru a fi un model real în fața pacienților mei. Dar asta nu înseamnă că nu le recomand atunci când este nevoie. Dacă un pacient are nevoie de terapie injectabilă hormonală sau de chirurgie bariatrică, le voi recomanda, dar adaptat științei și doar alături de schimbarea de stil de viață. Suplimentele alimentare, chiar dacă par inofensive fiind naturale, consumate necorespunzător pot dăuna. Terapia injectabilă hormonală (GLP-1) are efecte adverse minore: greață, vărsături, senzație de prea-plin, tulburări de tranzit, dar și riscuri majore, cum ar fi patologii pancreatice acute sau afectări ale suprarenalelor și paratiroidelor. Terapia injectabilă nu te face să slăbești în sine, ci îți schimbă relația cu mâncarea, iar scăderea în greutate este doar consecința. Fără investigații preliminare și un meniu adaptat, riscurile sunt uriaș”, a explicat medicul.

Atena Stoica, psihoterapeut: „Adevăratul «Sfânt Graal» nu este pierderea în greutate, ci sustenabilitatea”

Psihoterapeuta și psihonutriționista Atena Stoica, prim-vicepreședintă a Societății Române de Medicină a Stilului de Viață (RSLM), explică de ce tratamentele chimice sau chirurgicale eșuează pe termen lung, dacă nu se intervine la nivelul psihicului.

„Obezitatea este clasificată de Organizația Mondială a Sănătății ca o boală cronică, recidivantă și multifactorială, ceea ce înseamnă că nu este determinată de un singur factor și, implicit, nu poate fi tratată printr-o singură intervenție. Noile terapii medicamentoase au schimbat radical tratamentul obezității și pot facilita o scădere ponderală impresionantă. Totuși, cea mai mare provocare rămâne aceeași: menținerea rezultatelor pe termen lung. În managementul obezității, adevăratul «Sfânt Graal» nu este pierderea în greutate, ci sustenabilitatea acesteia”, a explicat Atena Stoica.

Despre limita injecțiilor de slăbit și frica de reîngrășare, psihoterapeutul afirmă că „injecțiile moderne reduc zgomotul mâncării (food noise) și apetitul biologic, însă ele nu fac altceva decât să creeze o fereastră terapeutică. Medicația nu produce singură schimbarea comportamentală, ci creează condițiile neurobiologice în care schimbarea devine posibilă. Tratamentul medicamentos și psihonutriția trebuie să fie complementare: medicația reduce presiunea biologică, iar psihonutriția reconstruiește relația cu hrana”.

Specialista spune că rolul psihologiei în ultimii ani s-a schimbat: „Dacă în trecut accentul era pus pe motivație, controlul porțiilor sau numărarea caloriilor, astăzi știm că succesul pe termen lung depinde mai ales de factori precum schimbarea identității, alinierea comportamentelor cu valorile personale, dezvoltarea unor medii și rutine care susțin sănătatea și îmbunătățirea calității vieții. Acesta este rolul psihonutriției. Nu lucrăm doar asupra alimentației, ci asupra sistemului care reglează relația cu hrana, astfel încât schimbarea să poată fi menținută ani de zile. În acest sens, tratamentul medicamentos și psihonutriția se completează: medicația poate facilita scăderea în greutate, însă psihonutriția transformă această schimbare într-un mod de viață sustenabil”.

Stresul activează „foamea de reglare” și menține cercul rușinii

Stigmatizarea și cercul vicios al rușinii sunt prezente adesea în lupta cu kilogramele în plus și au efecte nefaste.

„Nu vorbim doar despre body shaming, ci despre fenomenul numit weight stigma, stigmatizarea în funcție de greutate. Când valoarea personală începe să depindă în principal de aspectul fizic, persoana își construiește identitatea din exterior. Apare internalizarea stigmatizării: vocea criticilor din exterior devine propria voce interioară «nu sunt suficient de bun», «nu am voință». Critica generează rușine, iar rușinea alimentează vinovăția și mâncatul emoțional. Rușinea rareori produce schimbări sănătoase și durabile”, susține Atena Stoica.

Mâncarea devine mecanism de calmare

Blocajul emoțional și stresul cronic au legătură cu mâncatul compulsiv și cu îngrășarea, dar și cu sendentarismul și obiceiurile nesănătoase. „Ce numim în mod obișnuit «blocaj emoțional» este, de fapt, un blocaj al autoreglării. În condiții de stres cronic, prin acumularea zecilor de solicitări zilnice, organismul rămâne într-o stare continuă de alertă. În acest context, mâncarea devine un mecanism de calmare a unui sistem nervos suprasolicitat — este ceea ce numesc «foame de reglare». Mâncarea ultraprocesată sau dulce oferă o recompensă rapidă și o reducere temporară a tensiunii psihice.”, explică psihonutriționista.

Ceea ce descrie Atena Stoica drept „foame de reglare” este confirmat pas cu pas de cercetările medicale internaționale.

Când trăim sub un stres continuu, creierul nostru intră într-o stare de alertă permanentă și obosește. În acele momente de suprasolicitare, el nu mai cere mâncare pentru că îi este foame, ci caută o modalitate rapidă de a se calma și de a reduce tensiunea psihică.

Așa ajungem să tânjim după dulciuri sau mâncăruri ultraprocesate: ele funcționează ca un „pansament” temporar pentru sistemul nervos, oferind o senzație scurtă de bine și confort, dar lăsând problema de fond nerezolvată.

Dr. Sorina Ispas, medic diabetolog, care a suferit de obezitate și a slăbit 20 de kilograme, a mărturisit în cadrul campaniei Generația Fast-Forward că mânca din cauza stresului: „Mâncam din cauza stresului, mâncam când îmi era sete, fără să-mi dau seama. Ajunsesem la un blocaj total: beam apă și mă îngrășam. Aveam un sentiment de nervozitate și nu înțelegeam de ce eu, un medic care învăța pacienții cum să mănânce, nu mă mai puteam salva pe mine”.

Screeningul UMFCD: Peste 58% dintre adulți și un sfert dintre copii au probleme grave de greutate

Datele adunate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD) la cea de-a șasea ediție a campaniei „Asumă-ți să fii sănătos!”, când în perioada 10–15 august 2026 peste 40 de medici voluntari au oferit 4.214 consultații gratuite pe litoralul românesc, în stațiunile Neptun, Olimp, Saturn, Jupiter și Mangalia, au scos la iveală că:

• 58,7% dintre adulții evaluați endocrinologic au exces ponderal: din 1.054 de consultații pentru sindrom metabolic, 302 persoane prezentau obezitate (2,9% obezitate severă) și 315 suprapondere.
• 41,2% dintre adulți au fost depistați cu hipertensiune arterială (434 cazuri), 50,4% cu dislipidemie (531 cazuri) și 8,4% cu diabet zaharat (89 cazuri)-acestea pot fi complicații ale obezității.
• 1 din 4 copii se confruntă cu probleme de greutate: din 599 de copii evaluați, 14% prezintă obezitate și 11% suprapondere (în total 25% exces ponderal), în timp ce 13% sunt subponderali.
• 93% dintre copii sunt expuși zilnic la ecrane, iar jumătate dintre ei nu practică niciun sport în mod regulat.

„Obezitatea este o boală cronică, netransmisibilă, care se agravează progresiv și nu poți face o schimbare de azi pe mâine. Iar la copii, este o urgență: în procent de 80%, adolescenții noștri nu fac exercițiu fizic, orele de sport din școli sunt înlocuite cu alte materii, iar consumul de băuturi dulci este scăpat de sub control”, a spus prof. univ. dr. Cătălina Poiană, Prorector UMFCD și președintele Societății Române de Endocrinologie.

Prof. univ. dr. Doina Pleșca, președintele Societății Române de Pediatrie, explică modul în care izolarea și obiceiurile proaste au afectat grav sănătatea copiilor: „Pandemia a fost un factor determinant crucial: a pus copilul în casă, izolat, i-a distrus programul ordonat de școală, mese și somn. Această izolare, combinată cu ronțăitul continuu de produse ultraprocesate, a dus la o adevărată explozie a obezității infantile, o pandemie non-infecțioasă”.

Medicul pediatru atrage atenția că un copil cu obezitate care trece printr-o simplă infecție se tratează mult mai greu decât un copil normoponderal, pentru că inflamația din corp se dublează.

Efectul Yo-yo după dietele drastice

Studiile internaționale arată că peste 80% până la 95% dintre persoanele care slăbesc prin diete drastice ajung să pună la loc toate kilogramele pierdute (sau chiar mai multe) în următorii 2 până la 5 ani. Această fluctuație repetată, numită medical weight cycling sau efectul yo-yo, nu este o lipsă de voință, ci o reacție biologică de apărare a organismului.

„O dietă nesănătoasă, care te face să scazi mult și rapid în greutate, nu este soluția. La o scădere rapidă, necontrolată, care nu este dublată de un regim bogat în proteine și de exercițiu fizic, odată cu grăsimea se pierde o cantitate mare de țesut muscular. Aceste diete agresive nu pot fi ținute mult, cedezi, iar fiecare recâștig de greutate se face numai pe bază de țesut adipos. După acest efect yo-yo, ajungi cu o compoziție corporală mult mai nesănătoasă decât la început”, atrage atenția prof. dr. Cătălina Poiană.

La fiecare cură drastică de slăbit, metabolismul încetinește pentru a economisi energie, iar corpul arde țesut muscular. Când dieta se încheie, organismul acumulează rapid grăsime, ducând la o compoziție corporală mult mai dezechilibrată și crescând riscul de boli cardiovasculare și diabet de tip 2.

Dr. Bălănică povestește că s-a confruntat cu primele semne ale efectului yo-yo, imediat după ce a slăbit cele 104 kg, în primele două luni, când a început să reintroducă alimentele la care renunțase.

„Ce s-a întâmplat? Ca orice fel de om, am început să accesez niște alimente care timp de un an de zile nu mi-au fost prietene. Și încet-încet, în primele două luni de zile, am început să iau câteva kilograme. Mi-am dat seama că trebuie să pun la punct programul de stabilizare. Așa a apărut programul de stabilizare al metodei dr. Bălănică, program care, conform studiilor, trebuie să dureze între 1 și 3 ani de zile, în funcție de patologiile asociate și de fiecare pacient în parte”, a povestit dr. Florin Bălănică.

Medicul explică faptul că dietele repetitive și restrictive sunt percepute de creier ca pe o amenințare și nu pot fi menținute pe termen lung, transformându-se într-un cerc vicios: „Dietele repetitive, nepotrivite, ne pot afecta starea de sănătate pe termen lung. Fără această stabilizare, procesul de schimbare nu are valoare. El se transformă într-o dietă simplă în care am scăzut în greutate, dar nu am putut să facem schimbarea la nivel mental, la nivelul percepțiilor. De ce sunt lucrurile structurate așa? Pentru că noi suntem robii comportamentelor”.

Procesul de recăpătare a sănătății nu este o cursă de viteză, ci un maraton al deciziilor zilnice. Mesajul transmis de dr. Florin Bălănică este unul de responsabilitate și schimbare interioară: „Opriți-vă din a gândi doar că vreți să slăbiți! Găsiți acel argument interior care să vă scoată din zona de confort și să vă determine să faceți o schimbare durabilă. Fiți cele mai importante persoane din viața voastră, pentru că asta înseamnă stimă de sine, sănătate și puterea de a fi un model pentru copiii voștri.”

Vedeta TV, Gabriela Cristea, care a povestit în cadrul campaniei Generația Fast-Forward cum a pierdut 35 kg cu ajutorul injecțiilor de slăbit, a subliniat cât de importantă este parcurgerea lentă a etapelor: „Nu slăbești înțepându-te și te desumfli ca un balon, ci trebuie să o faci treptat. Tratamentul este pe viață sau necesită o doză de întreținere; dacă îl oprești brusc, te poți întoarce de unde ai plecat”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE