Cum văd judecătorii „umaniști” de la Curtea de Apel București pedepsele cu executare: „Au un rol punitiv accentuat, dar o eficienţă educativă dubitabilă”

„L-au rugat să îi ajute să angajeze prieteni, rude, nepoți”

Dorin Pricea, Costel Mihai Căpraru și Ciprian Dragoș Blăguț erau în comisia de supraveghere a examenului și au luat sume cuprinse între 6.000 și 7.500 de euro de la 4 candidați care voiau să obțină respectivele posturi, în schimbul obținerii răspunsurilor la testele grilă.

Salariul unui mecanic de tren la Metrorex este echivalentul venitului mediu pe economie, la care se adaugă sporuri cuprinse între 12% și 40%.

Din acest motiv, se arată în actele dosarului, la Costel Mihai Căpraru ar fi venit mai mulți foști colegi care „l-au rugat să îi ajute să angajeze prieteni, rude, nepoți”.

Dorin Pricea a recunoscut faptele în timpul anchetei și a colaborat cu procurorii în schimbul unei pedepse de 2 ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită, pe când ceilalți doi inculpați, Costel Mihai Căpraru și Ciprian Dragoș Blăguț, au rămas să se judece.

Din Hotărârea nr. 1436/2023 – consultată de Libertatea – rezultă că acordul de recunoaștere a vinovăției al lui Dorin Pricea s-a întemeiat pe următoarea situație de fapt:

• „În perioada 10.11.2022 – 19.11.2022, împreună cu (Căpraru Mihai Costel – n.r.) și (Blăguț Dragoș Ciprian – n.r.), inculpatul (Pricea Dorin – n.r.) a inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea acționării coordonate în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de influență, luare de mită, dare de mită și divulgarea informațiilor nepublice în legătură cu fraudarea concursului organizat de Metrorex pentru ocuparea a 40 de posturi de mecanic ajutor locomotivă și REM (rame electrice de metrou – n.r.) în cadrul Depoului Exploatare ce se desfășura în perioada 23-25.11.2022.
• De asemenea, în perioada 10.11.2022– 22.11.2022, inculpatul (Pricea Dorin – n.r.) a acceptat promisiunea unei sume de bani de la (Căpraru Mihai Costel – n.r.), în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor sale în calitate de supraveghetor la concursul organizat de Metrorex (…), respectiv să le permită candidaților care participau la acest concurs și pentru care (Căpraru Mihai Costel – n.r.) își trafica influența (…) să primească în mod nelegal răspunsurile la grila de concurs.
• Modalitatea de fraudare a concursului era următoarea: viitorii candidați la concursul organizat de Metrorex pentru ocuparea a 40 de posturi de mecanic ajutor locomotivă și REM ce se susținea în perioada 23-25.11.2022 apelau la intermediari angajați/foști angajați din cadrul Metrorex sau alte persoane care îi cunoșteau pe (Căpraru Mihai Costel, Pricea Dorin și Blăguț Dragoș Ciprian – n.r.).
• De regulă, discuțiile pentru candidați erau purtate de intermediari cu (Căpraru Mihai Costel -n.r.) și uneori cu (Pricea Dorin – n.r.), primul fiind cel care le comunica și cuantumul sumei pretinse pentru a-și folosi influența față de (Pricea Dorin și Blăguț Dragoș Ciprian, supraveghetori în timpul concursului – n.r.) pentru ca aceștia să-i ajute să fraudeze concursul.
• Uneori la întâlnirile dintre intermediari și (supraveghetori – n.r.) participau și candidații. La întâlnirile cu (Căpraru Mihai Costel -n.r.), acestuia i-au fost remise plicuri (în care se aflau sumele de bani pretinse).
• Sumele de bani pentru fiecare candidat variau între 6.000 de euro și 7.500 de euro, uneori fiind date în avans, alteori după ce candidatul era declarat admis în urma concursului.
• Acesta nota într-un carnețel și pe o filă numele persoanelor prin intermediul cărora candidații la concurs cumpărau influența acestuia și remiteau banii, iar în dreptul lor erau trecute numele candidaților pentru care era folosită influența”, se arată în documentul citat.

Răspunsurile corecte, transmise candidaților „pe degete”

Tot în acordul de recunoaștere, Dorin Pricea a arătat și care era modalitatea prin care supraveghetorii comunicau cu persoanele care susțineau examenul.

• „S-a mai reţinut că numitul (Căpraru Mihai Costel -n.r.) solicita de la candidați/intermediari fotografii ale candidaților atât în format fizic, cât și pe WhatsApp, fotografii pe care le-a remis lui (Pricea Dorin și Blăguț Dragoș Ciprian – n.r.).
• La rândul său, le trimitea intermediarilor, pe WhatsApp, fotografii cu (Pricea Dorin și Blăguț Dragoș Ciprian – n.r.) pentru ca persoanele care susțineau concursul și cumpăraseră influența acestuia să îi recunoască în sala de examen pe cei doi supraveghetori care urmau să îi ajute în timpul concursului prin indicarea răspunsurilor corecte la întrebările de examen prin intermediul unor semne stabilite anterior și comunicate acestora.
• Semnele ar fi fost următoarele: un deget pentru varianta de răspuns corectă a), două degete pentru răspuns litera b), iar 3 degete pentru varianta de răspuns litera c).
• Deși inițial aveau stabilită o modalitate de fraudare, situația s-a modificat, astfel încât, în timpul concursului din data de 23.11.2022, (Blăguț Dragoș Ciprian – n.r.) i-a trimis lui (Căpraru Mihai Costel -n.r.) pe WhatsApp subiectele grilei de concurs, cerându-i să le rezolve și să îi trimită răspunsurile corecte pentru a-i putea ajuta pe candidați.
• Astfel cum rezultă din probele administrate, (Blăguț Dragoș Ciprian – n.r.) i-a comunicat și telefonic acest aspect lui (Căpraru Mihai Costel -n.r.), iar cu privire la această împrejurare l-a înștiințat și pe (Pricea Dorin – n.r.), care i-a trimis și el pe WhatsApp, la rândul său, lui (Căpraru – n.r.) subiectele pentru a le rezolva”, se arată în Hotărârea nr. 1436/2023.

Cum a scăpat Căpraru de pușcărie la Curtea de Apel

Dorin Pricea a fost singurul care a încheiat un acord de recunoaștere cu procurorii, în timp ce alți șase inculpați au ales să se judece. Pe data de 14 noiembrie 2024, Tribunalul București i-a găsit vinovați și a pronunțat următoarele condamnări:

• Căpraru Mihai Costel – 3 ani, 6 luni și 20 de zile de închisoare cu executare
• Blăguț Dragoș Ciprian – 2 ani și două luni de închisoare cu suspendare
• Moldovan Virgil – 2 ani de închisoare cu suspendare
• Moldovan Costel Andrei – 1 an, 9 luni și 10 zile de închisoare cu suspendare
• Pavel Paul – încetare proces ca urmare a decesului
• Murgoci Alexandru Constantin – 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare.

Hotărârea de la fond a fost atacată pe rolul Curții de Apel București, care, pe data de 17 iunie 2025, i-a scăzut pedeapsa lui Costel Mihai Căpraru la 2 ani, 5 luni și 10 zile de închisoare cu suspendare, menținând în rest pedepsele pentru ceilalți inculpați.

Motivarea: Pedeapsa nu trebuie să fie de tip șablon, cu executare

Libertatea a consultat Hotărârea 944/2025 a Curții de Apel București, din care rezultă că magistrații au urmărit prin reducerea pedepsei să-l „recâștige” pe Costel Mihai Căpraru „pentru societate”.

• „În ceea ce îl priveşte pe inculpatul (Căpraru Mihai Costel – n.r.), (…) Curtea va aplica acestuia o pedeapsă pentru o singură infracţiune de trafic de influenţă, săvârşită în formă continuată (5 acte materiale).
• Curtea mai arată că, independent de gravitatea concretă a faptelor deduse judecăţii, procesul de individualizare a pedepsei trebuie să fie unul particularizat, și nu unul de tip șablon, care să conducă, invariabil, la aplicarea pedepsei în cea mai grea formă de executare.
• Curtea apreciază că, de la caz la caz, trebuie valorificate atât scopurile punitive, cât şi cele educative, impunându-se de fiecare dată o analiză concretă a riscului de reiterare a conduitei infracţionale şi a efectelor pe care hotărârea judecătorească o va produce asupra infractorului şi, nu în ultimul rând, asupra societăţii.
•  În situaţia de faţă, privind efectele pe care prezenta condamnare o are asupra inculpatului, Curtea constată că executarea pedepselor în regim privativ de libertate ar avea, fără îndoială, un rol punitiv accentuat, dar o eficienţă educativă dubitabilă.
• Astfel, instanţa de apel constată că inculpatul este la primul contact cu legea penală, (…) a recunoscut încă de la început comiterea faptelor şi şi-a asumat întreaga vină (…), astfel încât se apreciază că acesta a perceput nemijlocit consecinţele pe care le are de suportat dacă persistă într-un comportament infracţional.
• Desfăşurarea procesului penal este un element care ar trebui să determine un efect disuasiv major, astfel încât inculpatul, în urma şocului resimţit, să îşi inhibe orice altă potenţială pornire infracţională.
• În condiţiile în care instanţa ar opta pentru introducerea acestuia în penitenciar, efectul ce se poate produce este tocmai unul invers celui urmărit prin întregul proces penal.
• Acestea sunt motivele pentru care soluţia ce are să se pronunţe în prezenta cauză este una hotărâtoare pentru modalitatea în care acest inculpat va evolua: în măsura în care profilul acestuia psihosocial îi va permite să se îndrepte, individualizarea executării pedepsei prin supraveghere pe o perioadă determinată va favoriza acest proces de reeducare, iar inculpatul va fi câştigat pentru societate; în situaţia în care va reitera conduita infracţională, înăuntrul termenului de supraveghere, suspendarea sub supraveghere va fi revocată, iar pedepsele vor fi adiţionate.
• Prin urmare, Curtea se va raporta la scopul final al aplicării unei pedepse, şi anume reeducarea infractorului, formarea unei atitudini de respectare a valorilor sociale ocrotite de norma penală şi a unei conduite corecte în societate”, se arată în decizia definitivă. 

Foto ilustrativ AI: Shutterstock

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro