Nu vreți majorarea salariului minim în România, ca în UE? Foarte bine, să sperăm că nu veți ofta la alegeri

Partea cu adevărat importantă este că se poate, inclusiv ministrul Muncii a spus că o creștere a salariului minim în România va însemna o creștere nesimnificativă a cheltuielilor statului – omniprezentul balaur cu care ne-a speriat Guvernul Bolojan, prin vocea lui Daniel David, atunci când a lăsat profesorii pe drumuri și elevii fără profesori.

Referitor la impactul bugetar al majorării salariului minim, Florin Manole a precizat că cheltuielile statului vor crește nesemnificativ. Aproximativ 100.000 de salariați din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelați cu salariul minim, în special asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități.

4.050 de lei este în acest moment salariul minim brut pe economie, din care intră în buzunarul românilor doar 2.574 de lei. Legislația în vigoare, cât și directiva Uniunii Europene spun că salariul minim pe economie nu poate fi mai mic de 50% din salariul mediu brut, iar actuala formulă de calcul trebuie să țină și ea cont de o serie de criterii, cum ar fi nivelul general al salariilor, rata de creștere a salariului, puterea de cumpărare și productivitatea muncii la nivel național.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că discuțiile vor avea loc pe baza unei formule matematice prevăzute de lege, nu prin creșteri subiective – și foarte bine că așa va fi, pentru că: România dispune acum de un mecanism de calcul diferit față de creșterile „relativ subiective” practicate în anii anteriori, bazat pe o directivă europeană privind salariul minim.

Păi, să vedem matematic: valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent în 2025, pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii, este de 11.370 lei pe lună. Faţă de anul trecut, mai mult cu peste 900 de lei, informează Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România. În cazul unei familii fără copii, coşul minim este 7.002 lei pe lună, în timp ce pentru o persoană singură este de 4.322 lei.

Faţă de 2024, valoarea coşului este cu 920 de lei mai mare, să nu uităm asta.

De altfel, Comisia Europeană ar putea sancționa România dacă nu crește salariul minim din ianuarie 2026, avertizează BNS.

Patronatele susțin înghețarea salariilor la nivelul actual, Confederaţia patronală IMM România a cerut, în urmă cu câteva zile, menţinerea salariului minim brut pe ţară la nivelul actual de 4.050 de lei și anul viitor.

Potrivit BNS, 34% din totalitatea salariilor din piața muncii înregistrate astăzi în România între 4 050 lei și încă 25 de lei în sus, 4 075 lei. „Să ai, vă dați seama, unul din trei salarii la nivelul sau un pic peste salariul minim pe economie. Și o să întâmple aceeași situație, gri cât cuprinde. E foarte mult gri, înregistrăm contractul pe salariu minim și mai completăm veniturile cu o sumă de bani ca să nu avem costuri prea mari cu contribuțiile sociale”, arată președintele BNS.

Ceva ce știm cu toții, pentru că dacă n-am trecut chiar noi prin acest gri, sigur au trecut prin asta frați, surori, părinți și prieteni. Dar cumva, la nivelul întregii țări s-a înțepenit foarte mult ideea cu lasă, bine că-mi dă măcar și banii ăia, pe acte, fără acte, cum o fi. Dar de ce nu spuneam și lasă, bine că nu mă și bate, măcar mă plătește.

Și adevărul e că, din 2008 încoace, inevitabil, povara austerității a fost pusă exclusiv pe umerii celor cu venituri mici, cu riscul de a sărăci lucrătorii români, pe care-i hulim apoi pentru că: nu sunt educați/civilizați și – nu știu să discearnă între fake news și știrile reale (mai ales când sunt alegeri, atunci observăm, atunci ne enervează) sau pur și simplu, se răzbună pe noi, ăștia mișto, care n-avem treabă cu salariul minim (ba da, avem, dar nimeni nu stă să vadă cum).

Să știți că sărăcia din România, de dinainte de alegerile în care a apărut Georgescu, n-a dispărut ci s-a întins și mai mult.

Mai mult de un copil din trei din România trăiește în sărăcie: 1,2 milioane de copii, erau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%.

Între 2019 și 2024, numărul copiilor săraci din Europa a crescut cu 446.000 – echivalentul unei medii zilnice de 244.

Adulții care și-au petrecut copilăria în sărăcie au șanse mai mici de a participa pe piața muncii, câștigă cu circa 20% mai puțin și au o stare de sănătate mai proastă. Dar vor vota, poate din ignoranță, poate din disperare, vor vota chiar cu un Georgescu de la viitoarele alegeri. Și ăla va câștiga.

Câteva date concrete despre cum poți să lucrezi cât vrei în România, dacă nu ai noroc, n-ai cum să te dezvolți.

• România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro din UE și o pondere dublă a salariaților cu venituri mici in total salariați, față de media UE;
• costul orar al forței de muncă (brut) în România a fost în anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27;- România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27;
• productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda)
• creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costul vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024)

Economistul Cristian Socol anunță că blocarea creșterii salariului minim înseamnă intrarea în sărăcie a 838.429 lucrători români. Aproape un milion de oameni, adică.

În România deja salariul mediu net a scăzut pentru a treia lună consecutiv, potrivit INS, România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 8,6%, iar puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu peste 7%.

Cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană înseamnă cea mai severă contracţie a consumului intern, populaţia nu mai consumă, adică va cumpăra din ce în ce mai puţin, iar economia încetineşte.

În cazul României, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,88% în septembrie, ceea ce tradus înseamnă că salariile au scăzut fix cu acest procent, adică cu 10%. În acest timp, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%. Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%.

Discuțiile de luni din cadrul Comisiei pentru Dialog Social vor fi urmate până la finalul acestei săptămâni și de o reuniune a Consiliului Național Tripartit. Poate le vine mintea din urmă, cum s-ar spune. Însă de fiecare dată când respingeți o măsură care să-i scoată din groapă (măcar puțin) pe colegii voștri de țară ignorați până la alegeri, amintiți-vă că nu doar dragostea trece prin stomac, ci și politica.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro