Cuprins:
Regimul iranian ar putea fi tentat să blocheze Ormuz
Portavionul american Nimitz a traversat luni strâmtoarea Malacca în drum spre Ormuz. După mai multe luni de navigație în Marea Chinei de Sud, Nimitz, cu o lungime de 333 de metri, două reactoare nucleare, 90 de avioane de luptă și 6.000 de militari la bord, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a întări supravegherea strâmtorii Ormuz, poarta de intrare și ieșire din Golful Persic, un punct vital pentru transportul maritim de hidrocarburi.
Astfel, strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă vitală pentru comerțul global, ar putea deveni un punct focal în conflictul dintre Israel și Iran.
Potrivit agenției de știri IRINN, citată de Aljazeera, un important parlamentar conservator iranian, Esmail Kosari, a declarat că Teheranul ia în considerare închiderea acestei căi navigabile strategice.
Strâmtoarea Ormuz este singura cale de acces maritim spre Golful Persic. Aceasta separă Iranul de Oman și Emiratele Arabe Unite, conectând Golful Persic cu Golful Oman și Marea Arabiei din Oceanul Indian.
20% din consumul mondial de țiței trece prin Ormuz
În lipsa bombei atomice, Ormuz ar putea fi ultima resursă a ayatollahilor. Duminica trecută, agenția oficială iraniană de știri a raportat că autoritățile de la Teheran luau în considerare posibilitatea de a bloca strâmtoarea, prin care circulă zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol, reprezentând circa 20% din consumul mondial de țiței. Pe aceeași rută circulă zilnic aproape 60 de milioane de tone de gaz natural lichefiat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b426fbdada127b98e765bafc8e08fb50.jpg)
Situația actuală amintește de anul 1980, când la începutul războiului dintre Iran și Irak, ambele părți au inițiat ostilități navale în apele strâmtorii Ormuz pentru a bloca petrolierele adversarului. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor petrolului și la o revenire a inflației.
Deja a crescut agitația în zona strâmtorii
Coincidență sau nu, o navă s-a ciocnit marţi cu alte două nave care navigau în apropierea Strâmtorii Ormuz, au declarat pentru Reuters surse din domeniul transportului maritim, după ce firma britanică de securitate maritimă Ambrey informase despre „un incident” în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite.
Surse navale au declarat pentru Reuters că în ultimele zile au crescut interferenţele electronice cu sistemele de navigaţie ale navelor comerciale în zona Strâmtorii Ormuz şi în Golful Persic, ceea ce are un impact asupra navelor care navighează în regiune.
Strâmtoarea Ormuz se află între Oman şi Iran şi leagă Golful Persic din nord de Golful Oman din sud şi Marea Arabiei dincolo de acesta.
Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz și amenințarea iraniană
Închiderea Strâmtorii Ormuz a fost mult timp considerată un scenariu de coșmar pentru economia globală. Această rută maritimă critică, prin care trece o mare parte din petrolul mondial, a fost subiectul multor analize de securitate. Un studiu sugerează că realitatea este mai complexă decât se credea anterior.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_77a83f27abfee22f39500b52f7ca422a.jpg)
Conform Administrației pentru Informații Energetice din SUA, aproximativ 20% din consumul global de petrol tranzitează această strâmtoare.
Agenția o descrie drept «cel mai important punct de tranzit petrolier din lume». În cel mai îngust punct, strâmtoarea are doar 33 km lățime, iar culoarele de navigație sunt și mai înguste.
Se poate repeta istoria din 1980?
Istoric, Strâmtoarea Ormuz a fost amenințată în timpul conflictului Iran-Irak din 1980-1988, cunoscut ca «Războiul Tancurilor Petroliere». Mai recent, în 2019, patru nave au fost atacate în apropierea strâmtorii.
Iranul deține un arsenal semnificativ de mine și rachete, mult mai puternice decât cele folosite în anii 1980. Chiar și un număr relativ mic de mine plasate strategic ar putea perturba grav traficul maritim.
Caitlin Talmadge, doctorandă în științe politice la MIT, afirma în revista International Security: «Experiența campaniilor anterioare de deminare sugerează că ar putea dura săptămâni, chiar luni, pentru a restabili fluxul complet al comerțului, și mai mult timp pentru ca piețele petroliere să fie convinse că stabilitatea a revenit.»
Talmadge notează: «Efectele minei MDM-6 asupra unui petrolier sunt necunoscute, dar având în vedere că aceste mine au atât mecanisme de detonare mai sofisticate, cât și o încărcătură de zece ori mai mare decât minele care au avariat petroliere în anii 1980, amenințarea la adresa traficului de petroliere nu poate fi respinsă cu ușurință.»
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2f79c4d71a93152e28a17a5478205c77.jpg)
Provocări pentru operațiunile americane
Deminarea Strâmtorii Hormuz ar fi o sarcină complexă pentru forțele navale americane. Estimările sugerează că ar putea dura cel puțin o lună pentru a redeschide strâmtoarea, chiar și în cazul unei campanii limitate de minare.
În plus, operațiunile de deminare ar trebui desfășurate într-un mediu ostil. Iranul ar putea folosi rachete de croazieră anti-navă lansate de pe uscat pentru a ataca navele de deminare americane.
Talmadge explică: «Pentru ca SUA să contracareze eficient acest lucru, ar avea nevoie de un concept de operațiuni pentru găsirea și distrugerea bateriilor mobile de rachete și a radarelor de țintire pe o suprafață de aproximativ 16.500 de kilometri pătrați – o zonă cu aproximativ 50% mai mare decât Kosovo.»
Impactul potențial al închiderii Strâmtorii Hormuz
O eventuală închidere a strâmtorii ar avea consecințe grave asupra comerțului global. Spre deosebire de Marea Roșie, care poate fi evitată prin ocolirea Africii, nu există o rută alternativă pentru transportul maritim din Golf.
Chiar și țările care nu importă petrol din Golf ar fi afectate, deoarece o scădere majoră a ofertei ar duce la creșterea prețului pe baril pe piața globală.
Deși amenințarea parlamentarului iranian este îngrijorătoare, nu este clar dacă Iranul are capacitatea sau dorința de a închide efectiv strâmtoarea. O astfel de acțiune ar provoca aproape sigur represalii din partea SUA, care are active militare navale în regiune.
Aljazeera subliniază că, deși Iranul a lansat recent sute de rachete balistice ca răspuns la atacurile israeliene, Teheranul nu a vizat trupe sau interese americane în regiune.
Închiderea Strâmtorii Ormuz rămâne o opțiune extremă, dar amenințarea subliniază potențialul de escaladare a conflictului regional. Situația rămâne fluidă, iar comunitatea internațională urmărește îndeaproape evoluțiile din această zonă strategică.
Impactul economic ar fi uriaș la nivel mondial
Chiar și fără o închidere completă a strâmtorii, un conflict militar în zonă ar putea provoca o creștere bruscă a prețurilor petrolului. Experiența din trecut arată că piețele reacționează puternic la amenințările la adresa aprovizionării cu petrol.
În 1990, când Irakul a invadat Kuweitul, prețul mondial al petrolului s-a dublat doar pe baza așteptărilor unor viitoare penurii. În contextul actual, cu o capacitate globală excedentară mai mică și prețuri ale petrolului mai ridicate, blocarea strâmtorii ar reprezenta o amenințare mult mai mare pentru economia mondială.
Deși Iranul nu poate bloca complet strâmtoarea, are capacitatea de a perturba semnificativ traficul maritim. O intervenție americană ar fi probabil necesară, dar ar putea dura mult mai mult și ar fi mai riscantă decât se presupune în general.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_74217054929cb7d38890706bd8ad48e7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_87ce3ca52cccf64aa3ec89588db5f71d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3ed4c96462145498d9e78f59f7a06ac3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6346e59fb5ff5a5c6a6abde0d7dbf7cc.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_740b84f5dde6771e41ab91b08543ea35.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0b78bce03d5a2c735fe4f7ed42e1726.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6e56b422b099e626d82370b63bced291.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_30a58d64489bbfbb820686784c9ba2b9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_024efbbee199c288cdcb35881a8e4a50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6d9d871c0b7a9b1a18aec60e9a9c9e42.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ba03813f996024622be4681dbefc3d6e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1628aca9b57eb5fa82092d95859234b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_b1faf878ae9c3770908cc04ce6df06b1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ae8004251dd5e6490158050eb2e09a4e.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_58fe9c46cf481dc2282d3222a112d60d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_eb00b121031a24912c98722f20aef578.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_696c51b847bc3131d18c399bcd4b7b56.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0a9b2aed9a76d37ce865b458783b411e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b58f88a529ba9ebedf93eaece2a76c2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_e5c385f4f62c388d2129b64f92efdc2d.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_3a6fab5c9935225ac4000c72f336d785.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_f5ff570e6ef46fb034c19892c51f11b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_f8e775503703e6e5eeb782aac7aa0ef4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_4a0f2a8a483c72d739515491d554fee1.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.