Securitatea operațională slabă a Rusiei a permis atacurile partizanilor ucraineni. Lipsa crescândă de soldați cu care se confruntă Rusia este probabil să degradeze capacitatea forțelor ruse de a securiza eficient zonele din spatele frontului împotriva atacurilor partizane și, în același timp, de a se apăra împotriva contraofensivelor ucrainene.

Kremlinul încă nu a contracarat eficient mișcarea partizană organizată a Ucrainei și este puțin probabil să aibă capabilitățile să facă acest lucru, notează ISW în raportul special despre partizani publicat pe 1 noiembrie.

Partizanii ucraineni au început să vizeze colaboratorii ucraineni proruși și personalul rus la mai puțin de o săptămână după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie. Partizanii ucraineni au condus zeci de atacuri confirmate în Ucraina ocupată și au asasinat cel puțin 11 persoane din rândul conducerii ocupației rusești, oficiali și colaboratori de seamă.

Securitatea operațională slabă a Rusiei a permis atacurile partizanilor ucraineni. Forțele ruse nu au ascuns în mod eficient identitățile colaboratorilor proruși și nu au reușit să ofere securitate de bază oficialilor de ocupație ruși în casele unde locuiau și la locurile lor de muncă.

De asemenea, forțele ruse nu au reușit să protejeze secțiunile vulnerabile ale liniilor de comunicație terestre critice ale Rusiei, cum ar fi nodurile și podurile feroviare, în special în zonele rurale.

Partizanii ucraineni colectează în mod liber informații privind identificarea țintelor armatei ruse și ale autorităților de ocupație și transmit aceste informații altor partizani și armatei ucrainene convenționale.

Surse ruse au criticat deschis eșecul Kremlinului de a oferi securitate suplimentară împotriva atacurilor partizanilor din Ucraina ocupată. Renumitul blogger rus Alexander Kots a sugerat că autoritățile de ocupație ruse nu iau în serios atacurile partizanilor ucraineni, comparându-i pe aceștia cu insurgenții din războaiele cecene din anii 90.

Kots a cerut pe 25 august ca forțele ruse să înceapă o „campanie antiterorism” în Ucraina, alături de eforturile existente ale Rusiei de „denazificare” și „demilitarizare”.

Milbloggerul rus Rybar a criticat eșecul forțelor de ocupație ruse de a lua inițiativa în spațiul informațional, inclusiv împotriva „operațiunilor de informare” despre atacurile partizanilor ucraineni. Mass-media de stat rusă ignoră în mare măsură aceste atacuri și uneori le încadrează în mod fals drept atacuri militare convenționale ucrainene, pentru a minimiza efectele războiului partizan pe teritoriul ocupat de ruși.

Forțele ruse ocupă aproximativ 85.300 de kilometri pătrați din teritoriul Ucrainei continentale, excluzând Crimeea. Lipsa trupelor din Rusia zădărnicește eforturile de a securiza această zonă. Serviciile de informații ucrainene au raportat la 28 octombrie că armata rusă a concentrat 40.000 de soldați, majoritatea forțelor convenționale rămase disponibile după ce au fost aduse din Rusia, în Oblastul Herson, ocupat de ruși.

Prioritizarea de către armata rusă a regiunii Herson a slăbit probabil forțele de securitate din Zaporijie (un focar notabil de activități partizane), din regiunile Donețk și Lugansk. Atacurile partizanilor au continuat în regiunile Herson și Zaporijie, ocupate de ruși, chiar și după anexarea acestor regiuni de către Rusia, la 30 septembrie, indicând că forțele ruse sunt în incapacitatea de a asigura securitatea în teritoriul ocupat.

Autoritățile de ocupație ruse au însărcinat trupele forțelor speciale Rosgvardia și ale Serviciului Federal de Securitate (FSB), soldați care au participat la operațiuni de luptă în Ucraina, să conducă securitatea din spatele liniei frontului, în Ucraina ocupată.

Surse ruse au confirmat că detașamentele rusești Spetsnaz, posibil de la Centrul cu scop special al FSB, au efectuat controale la fața locului și alte sarcini de aplicare a legii în Oblastul Harkov, care a fost ocupat pe 24 august.

Elemente din Rosgvardia, forțele speciale ale FSB și companiile militare private ruse, în special Grupul Wagner, servesc, de asemenea, ca parte a puterii de luptă din prima linie a Rusiei în Ucraina. Participarea acestor elemente la securitatea zonei din spate le împiedică să participe la operațiuni de luptă.

Oficialii ucraineni au declarat în mod explicit că partizanii ucraineni urmăresc să epuizeze forțele ruse și să forțeze Rusia să redirecționeze forțele din prima linie către teritoriul ocupat.

ISW a documentat și a confirmat nu mai puțin de 34 de acțiuni de succes ale partizanilor ucraineni, începând cu 2 martie. Aproape 20 dintre aceste acțiuni au reprezentat atacuri, majoritatea asasinate asupra colaboratorilor proruși din teritoriile ocupate și ofițerilor din aceste zone.

De asemenea, au fost distruse mai multe dispozitive de transmisiuni și căi de acces.

ISW specifică în raport că foarte probabil sunt alte zeci de acțiuni reușite ale partizanilor, dar nu a avut date care să confirme fără tăgadă că le aparțin acestora.

Partizanii ucraineni au făcut prăpăd în spatele frontului și ca să se apere de ei rușii au slăbit resursele de luptă din prima linie

Alte știri

Monden

Politic