PNL a dat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă

Partidul Național Liberal a deschis recent o acțiune în instanță împotriva Autorității Electorale Permanente (AEP).

Procesul, inițiat pe 12 august 2025, vine ca urmare a deciziei AEP din mai 2025, care cere PNL să returneze 14 milioane de lei cheltuite din subvenție la alegerile prezidențiale din 2024.

Conform surselor citate de Hotnews.ro, „PNL nu mai are bani să plătească datoriile. 14 milioane de lei, aproape 3 milioane de euro, este o sumă enormă, în condițiile în care partidul are datorii de peste 150 de milioane de lei”.

Motivația acțiunii în instanță

Situația financiară a PNL este precară. Partidul are datorii semnificative și nu dispune de fondurile necesare pentru a rambursa suma cerută de AEP. Decizia de a contesta în instanță a fost luată de noua conducere a partidului, după alegerea lui Ilie Bolojan ca președinte.

Oficial, PNL consideră că Ordonanța de Urgență emisă de Guvernul Ciolacu în 2024 acoperă și banii din subvenție. Partidul susține că AEP ar fi trebuit să le restituie întreaga sumă cheltuită, indiferent de sursa fondurilor.

Ce s-a întâmplat în campania electorală din 2024

În noiembrie 2024, PNL a utilizat peste 14 milioane de lei din subvenția de stat pentru campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă. După anularea alegerilor, guvernul a emis o OUG pentru restituirea banilor cheltuiți în campanie.

Mai exact, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Guvernul României a emis Ordonanța de Urgență nr. 143/2024, care stabilește măsuri pentru restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale făcute la alegerile prezidențiale din 2024.

Motivul adoptării acestei OUG a fost că legea în vigoare privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale nu prevedea rambursarea cheltuielilor în situația anulării alegerilor.

Ce prevede OUG adoptată după alegerile din 2024

Principalele puncte despre această ordonanță sunt:

  • Ordonanța prevede că în termen de zece zile de la intrarea în vigoare, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trebuie să restituie, la cererea competitorilor electorali, sumele aferente cheltuielilor justificate în rapoartele depuse;
  • Fondurile pentru aceste rambursări se asigură din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului și sunt alocate la solicitarea AEP;
  • Adoptarea a fost motivată prin necesitatea evitării dificultăților financiare pentru competitorii electorali în condițiile unei campanii electorale reluate;
  • OUG a fost adoptată, în ciuda faptului că procesul electoral a fost anulat, iar un ONG și alți critici au contestat această ordonanță, spunând că nu există temei legal pentru rambursare și considerând că beneficiarii principali sunt partidele de guvernământ care au efectuat cele mai mari cheltuieli;
  • Inițiativa legislativă pentru aprobarea ordonanței a fost înregistrată la Senat pentru adoptare cu termen de aprobare tacită, dar a întâmpinat opoziție și amendamente care pot bloca plata;
  • Sumelor rambursate li se adaugă și alte subvenții majore acordate partidelor în anul 2024, ridicându-se la sute de milioane de lei.

Perspectiva AEP

Autoritatea Electorală Permanentă susține că, conform legii, banii din subvenție nu se restituie sau rambursează după alegeri. Decizia AEP de a cere returnarea sumei a venit în urma unui control de legalitate efectuat în mai 2025.

Comparativ cu PNL, alte partide au gestionat diferit situația financiară postelectorală. PSD, de exemplu, nu a folosit subvenția pentru campania prezidențială a lui Marcel Ciolacu, bazându-se pe împrumuturi.

Ce se întâmplă în cazul altor partide

Uniunea Salvați România (USR) a adoptat o abordare diferită. Partidul a returnat în mai 2025 suma de 5,1 milioane de lei, reprezentând fondurile cheltuite în campania prezidențială a Elenei Lasconi.

Conform sursei citate mai sus, „Suma rambursată de AEP în luna decembrie 2024, gândită ca un avans înainte să se finalizeze controlul, a fost calculată fără să fie făcută diferența între sursele de finanțare din raportul de cheltuieli al USR, respectiv subvenție și veniturile proprii”.

Pe de altă parte, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inițiat și ea o acțiune în justiție împotriva AEP. Suma în dispută este mai mică, puțin peste un milion de lei. La momentul actual, nu s-a stabilit un termen pentru proces.

Subvenții actuale pentru partide

În ciuda discuțiilor recente despre reducerea subvențiilor pentru partide, acestea au rămas neschimbate. În august 2025, partidele au încasat o subvenție totală de 19 milioane de lei. Distribuția subvențiilor:

  • PSD: 6.306.226 de lei
  • AUR: 3.728.971 de lei
  • PNL: 3.433.326 de lei
  • USR: 2.436.948 de lei
  • SOS România: 1.621.025 de lei
  • POT: 1.306.148 de lei
  • PMP: 89.221 de lei
  • Forța Dreptei: 84.720 de lei

Disputa dintre PNL și AEP evidențiază complexitatea sistemului de finanțare a partidelor politice din România. Indiferent de rezultatul procesului, este clar că sunt necesare clarificări și posibile ajustări ale legislației privind finanțarea campaniilor electorale și utilizarea subvențiilor de stat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.