Proiect minier american în România: începe explorarea geologică la Budureasa - Bihor, cel mai mare zăcământ de magneziu din Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O companie româno-americană demarează explorarea resurselor de minereu polimetalic din perimetrul Dealul Pițigușului-Budureasa, județul Bihor.
Cuprins:
40 milioane de tone de minereu
Compania Verde Magnesium SRL a primit o licență în acest sens, de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în decembrie 2024.
Societatea a depus recent, la Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, solicitarea emiterii acordului de mediu pentru lucrările de cercetare geologică din perimetrul minier. De asemenea, a fost solicitat un aviz de gospodărire a apelor de la Administrația Bazinală de Apă Crișuri-Oradea.
Proiectul din zona comunei Budureasa, din zona de nord-vest a Munților Apuseni, vizează exploatarea celui mai important zăcământ de magneziu din Europa, estimat la 40 milioane de tone de minereu cu conținut de 30% magneziu, ce a fost inclus de Comisia Europeană pe lista investițiilor strategice ce urmează să fie susținute cu fonduri europene.
Din România, au mai fost incluse pe această listă proiectul de exploatare a cuprului de la Rovina, județul Hunedoara, respectiv proiectul de exploatare a grafitului de la Baia de Fier, județul Gorj.
Sunt proiecte considerate esențiale pentru aprovizionarea cu materii primite critice a Europei și calificate astfel pentru a primi finanțare și alte forme de sprijin din partea UE pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice. Investițiile în activitățile de extracție și procesare primară sunt de aproximativ 200 de milioane de euro pentru grafit, 115 milioane de euro la magneziu și 300 de milioane de euro la cupru. În prezent, zona Munților Apuseni din județele Bihor și Hunedoara este vizată de mai multe investiții în exploatarea minereurilor polimetalice, devenind unul dintre polii europeni în domeniu.
Pe lângă Rovina și Budureasa mai sunt proiectele polimetalice (aur, argint, cupru) de la Băița Plai (Bihor) și Certej (Hunedoara). Investiția de la Certej este blocată, după ce Guvernul nu a mai prelungit licența minieră deținută de compania Deva Gold SA, un joint-venture între canadienii de la Eldorado Gold (80% din acțiuni) și compania românească de stat Minvest Deva (20%).
Proiect minier de un miliard de euro
Dacă proiectul de exploatare a magneziului de la Budureasa se va materializa, România va deveni singura țară din Europa care va exploata această resursă. Lucrările de explorare geologică sunt preconizate să dureze până la doi ani.
Potrivit datelor publicate de compania Verde Magnesium, operațiunile comerciale sunt așteptate să înceapă până la sfârșitul anului 2028, urmând să crească până la 30.000 de tone de magneziu metalic pe an în 2030, ajungând la o producție maximă de până la 90.000 de tone pe an până în 2036.
Acest lucru va crea, conform companiei, până la 10.000 de noi locuri de muncă directe și indirecte. Prima etapă de dezvoltare ar urma să fie o topitorie-pilot cu o capacitate de 500 de tone pe an, care ar putea să înceapă producția în anul 2027. Reprezentanții companiei susțin că, în final, valoarea proiectului ar urma să ajungă la peste un miliard de euro.
Societatea din spatele afacerii: Verde Magnesium
Verde Magnesium are ca acționar majoritar compania americană Amerocap LLC, care are investiții cu focus pe sectoarele energiei, resurselor naturale și apărare, cu plasamente internaționale.
În 2024, în acționariat a intrat, cu un procent de 30% din părțile sociale, societatea românească ICO Magnesium SRL din Caraș-Severin, prin intermediul căreia ar urma să se desfășoare activitățile de prospecțiuni geologice de la Budureasa.
Verde Magnesium SRL a fost înființată în România, de către Amerocap, în 2019, sub denumirea inițială de AMV Magnum. Societatea a declarat în anul 2024 un profit net de circa 622.000 de lei, venituri totale de 2,3 milioane de lei și 2 angajați.
„Realizarea planurilor de investiții ale Verde Magnesium va sprijini România să devină un lider european în producția industrială de ultimă generație. Acest lucru va permite firmelor europene să își atingă obiectivele de sustenabilitate prin reducerea atât a dependenței de importuri, cât și a amprentei de carbon a produselor lor finite. Susținerea din partea UE va facilita obiectivul nostru de a crea un centru de extracție, procesare și reciclare a magneziului metalic cu emisii reduse de carbon în Budureasa, județul Bihor, România - cu un efect pozitiv asupra lanțurilor de aprovizionare din România și din întreaga Uniune Europeană”, susțin reprezentanții companiei.
Vast Resources suspendă proiectele din România
Tot în zona Munților Apuseni din județul Bihor sunt derulate activități miniere de către compania britanică Vast Resources, care deține o participaţie de 80% la mina polimetalică de la Băiţa Plai. De asemenea, britanicii sunt acționari unici la mina polimetalică de la Mănăila, județul Suceava. Pe 15 septembrie 2025, Vast Resources a anunțat suspendarea activităților miniere din România pentru „revizuirea tehnică” a proiectelor și identificarea de „finanțatori”.
„Compania continuă să efectueze o revizuire cuprinzătoare a geologiei proiectului în ansamblu și a strategiei miniere la Băița Plai. Acest lucru a necesitat suspendarea temporară a operațiunilor miniere, care rămâne în vigoare în prezent. Revizuirea tehnică este extinsă pentru a acoperi atât Băița Plai, cât și Mănăila, în paralel cu discuțiile avansate ale companiei cu potențiali parteneri de joint venture și finanțatori. Lucrările efectuate până în prezent dau rezultate pozitive, iar consiliul de administrație este încurajat de potențialul de producție viitor al ambelor complexe miniere”, se precizează într-un comunicat al companiei. Pe lângă România, Vast Resources mai deține investiții miniere în Zimbabwe și Tadjikistan.
Blocaj și la Rovina
Nici proiectul ce vizează exploatarea minereurilor de cupru, aur și argint de la Rovina (Hunedoara), care ar urma să fie susținut de Uniunea Europeană cu 300 de milioane de euro, nu are șanse mari să fie implementat într-un termen scurt. Titularul licenței - Samax România SRL, subsidiara companiei canadiene Euro Sun Mining, nu a depus, încă, la APM Hunedoara documentația care să stea la baza unui nou aviz de mediu.
Primul aviz, emis în 2022, a fost anulat în justiție, în aprilie 2024, la Curtea de Apel Cluj-Napoca. Unul dintre motivele anulării a fost faptul că proiectul nu a fost supus dezbaterii transfrontaliere, în condițiile în care apele de suprafață din zona Rovina ajung și în Ungaria.
Recent, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a declarat că proiectul este blocat pentru că legislația românească nu a fost adaptată la cea a Uniunii Europene.
Sunt 4,6 milioane de tone de minereu, din care 635.000 de tone de cupru, a doua resursă de cupru la nivelul Uniunii Europene și circa 300 de tone de aur. Guvernul României, în special Ministerul Economiei, trebuie să armonizeze legislația Uniunii Europene cu legislația românească. Comisia Europeană a declarat zăcământul de la Rovina zăcământ de interes european. Acolo este o cantitate enorm de mare de cupru și azi-mâine vom putea spune despre cupru că este mai scump decât aurul”, a declarat Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara.
La Rovina, compania care derulează investiția ar crea circa 2.000 de noi locuri de muncă în etapa de pregătire a exploatării și 600 de locuri de muncă stabile în etapa de exploatare. Aici ar urma să fie exploatate 133 de milioane de tone de minereu de cupru cu conținut de aur.
Euro Sun Mining a anunțat în luna iunie vânzarea anticipată a concentratului de cupru care urmează a fi exploatat în județul Hunedoara către Trafigura Pte LTD., unul dintre cei mai mari traderi de materii prime din lume. Valoarea tranzacției este de „până la 200 de milioane de dolari”, sumă care ar urma să fie eliberată pe măsură ce se dezvoltă proiectul.
Alocarea banilor va depinde însă de o serie de condiții, printre care și obținerea autorizațiilor din partea autorităților române. În noiembrie 2024, Euro Sun Mining a încheiat un memorandum de înțelegere cu gigantul elvețian Glencore, furnizor mondial de materii prime și materiale rare, pentru vânzarea în avans a întregii producții de aur estimată a fi obținută la Rovina.
4408ASsa23buc 30.09.2025, 11:45
,,Societatea a declarat în anul 2024 un profit net de circa 622.000 de lei, venituri totale de 2,3 milioane de lei și 2 angajați." Ce fel de societate este asta cu doi angajati? Nu v-ati învățat din experiența pe care am avut-o cu alte firme de acest gen? Un alt zăcământ al poporului român pe care guvernanții vor să-l ofere străinilor este cel de la Rovina: -,,Comisia Europeană a declarat zăcământul de la Rovina zăcământ de interes european. Acolo este o cantitate enorm de mare de cupru ...care curând va fi mai scump decât aurul”. Domnilor guvernanți, aceste resursen aparțin poporului român, cum vă permiteți să le dați străinilor fără să-i consultați pe adevărații propietari? De ce nu prezentați conținutul contractelor ce se vor încheia cu aceste firme străine? Toate aceste resurse nu sunt ale UE, ci ale noastre. Ele trebuie exploatate de noi pentru a aduce veniturile de care are nevoie statul român pentru a ieși din criza financiară în care se află.
MAGnet0 30.09.2025, 23:00
SI VOI SINTETI PLATITI DE STRAINI SA NU FITI CU ROMANII SI ROMANIA... SRI UL SE SUPUNE CIA...SI SINTEM VINDUTI TOTAL
HaiducMM 30.09.2025, 13:24
Un titlu mai bun era: "cel mai mare zăcământ de magneziu" și firmele de apartament...
IulianH6 30.09.2025, 13:32
Stat SLAB, oameni slabi care și-au vândut resursele pe NIMIC Străinilor.
dabaca2020 30.09.2025, 17:08
Felicitari ,reporter Libertatea,ptr articol informativ .Mai asteptam articole de acest gen !
MarcelT 02.10.2025, 09:45
Cu 70% acționariat american și un management administrativ, tehnic și financiar, precum și de resurse umane, din partea românească o să fie implicați doar visătorii care au cedat acest zăcâmânt, eliminând astfel posibilitatea derulării unui proiect cu 50% fonduri europene pe partea de explorare și de începere a exploatării, pentru că UE nu finanțează companii ce provin din afara acesteia. Așa face România din 2001 încoace în mod constant, vânzându-și ieftin resursele și cumpărând scump produsul finit.