România vinde energie cu 1 leu și o importă cu 2.500 lei. Bogdan Ivan: „România astăzi plătește cel mai scump curent din Europa”

Prețuri record la energie electrică

„România astăzi plăteşte cel mai scump curent uneori, pe anumite intervale orare, din Europa. Pe medie avem pe tranzacţiile pe bursă, în ultima săptămână, o medie de 145 de euro. Vă dau o comparaţie: Franţa, care are media de 61 de euro per megawatt-oră”, a declarat ministrul Energiei la Antena 3.

Acesta a subliniat că în ultimii 10 ani România a pierdut 7.000 de MW de capacitate de producție pe gaz și cărbune, dar a pus în loc doar 1.200 MW, ceea ce creează un dezechilibru major în sistem.

Exportăm ieftin, importăm  extrem de scump

Situația paradoxală a fost evidențiată chiar de Bogdan Ivan.

„România a vândut, marţi, megawatt-ul în Ungaria cu 20 de cenţi, cu un leu megawatt-ul. Şi avem intervale de timp în care, între 6 şi 10 seara, România importă megawatt-ul de energie cu 1.000, 2.000, chiar 2.500 de lei. Am avut anul trecut situaţii, că am cerut statistici, o extremă, era cu 27.000 de lei un megawatt, o extremă.”

„Dar în momentul de faţă avem aceste aberaţii din cauză că nu avem suficientă energie. Şi România, dintr-un exportator net de energie, s-a transformat în importator”, a explicat ministrul Energiei. 

Ministrul Energiei susține că investițiile masive în panouri fotovoltaice nu au fost însoțite de dezvoltarea capacităților de stocare.

„Când avem soare în România, avem şi în Bulgaria, şi în Grecia şi în Ungaria, şi în Austria şi în toată zona noastră”, a precizat Bogdan Ivan.

Ministrului Bogdan Ivan are și o recomandare pentru românii care s-au trezit cu facturi uriașe la energie.

De ce România are cel mai scump curent electric din regiune

România are uneori prețuri mai mari la energie decât țările vecine, chiar dacă are producție proprie, a spus anterior Alessio  Menegazzo, membru în consiliul de administrație al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie și CEO & Country Manager al companiilor PPC în România.

Una dintre cauze este lipsa interconectărilor energetice eficiente cu alte state din regiune, ceea ce reduce flexibilitatea de a importa energie ieftină.

„Ceea ce este o diferență substanțială în zona de Balcani, că aceeași problemă este în Bulgaria și în Grecia, nu numai în România, este nivelul de interconectări care este foarte limitat. A doua este o problemă de cum funcționează piața în România. Este foarte puțin lichidă pentru că instrumentele și regulile de piață sunt încă desemnate față de o lume care nu mai există. O problemă substanțială este faptul că noi nu ne-am gândit la politicile care ar trebui să guverneze sistemul energetic, care trebuie să țină cont de noutățile tehnologice, de o pondere din ce în ce mai mare a regenerabilelor”, a precizat Alessio Menegazzo, la Aspen Energy Summit 2025.

El îndeamnă ca statul român să lase deoparte „discuțiile care țin de suveranitate energetică”.

Negocieri cu Bruxelles-ul pentru evitarea blackout-ului

Întrebat despre închiderea centralelor pe cărbune, Bogdan Ivan a spus că România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare din Europa.

„România şi-a asumat prin PNRR (…) să închidă minele şi centralele pe cărbune din Valea Jiului şi de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025. În comparaţie, Germania sau Polonia au ales ca şi ţintă 2040, respectiv 2050.”, a spus Bogdan Ivan.

Ministrul Energiei a subliniat că România riscă un deficit major de energie dacă va închide termocentralele înainte de a pune în funcțiune noi capacități pe gaz.

„Cei din Comisia Europeană mi-au spus: domnule ministru, România şi-a asumat ţinta asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceţi noi capacităţi de producţie a energiei bazate pe gaz. (…) Licitaţiile au fost făcute, nu au venit ofertanţii, iar noi astăzi suntem într-o situaţie extrem de complicată ca în trei luni de zile să rezolvăm o problemă acută a Sistemului Energetic Naţional.”

România se află într-un moment critic pe piața energiei. Vinde electricitate la prețuri simbolice, dar este nevoită să o importe la costuri astronomice. În lipsa unor noi capacități de producție și a unor soluții de stocare, riscul unui blackout și al creșterii facturilor pentru populație rămâne unul ridicat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro