România a modificat de 2.000 de ori legislația fiscală în zece ani. Consultant: „Suntem o gaură neagră pentru investitori”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România a operat aproape două mii de modificări la legislația fiscală în zece ani, ceea ce face ca țara noastră să fie ocolită de marii investitori, în timp ce taxele introduse sau majorate în ultimii ani alungă și companiile aflate deja în țara noastră, a declarat avocatul și consultantul fiscal Gabriel Biriș.
Cuprins:
„În zece ani am avut peste 1.200 de modificări ale Codului Fiscal. Noi inventariem la The Tax Institute măsurile, dar unele sunt modificate prin mai multe articole. În cazul articolelor, acestea sunt modificate chiar și de cinci ori. La acestea se adaugă peste 200 la RO-diverse, respectiv RO e-TVA, Ro e-Factura, RO e-Case de marcat. Pe lângă acestea se adaugă modificările la Codul de Procedură Fiscală, estimarea mea este de 400-500. Ne apropiem de 2.000 de modificări în zece ani!”, a afirmat Biriș, pentru Libertatea.
Ce spune asta despre România?
Acesta spune că astfel România nu va putea atrage mari investitori și avertizează că inclusiv cei actuali pleacă.
„Este imposibil ca investitor să îți faci un plan de afaceri. România este un fel de «Terra Incognita», o gaură neagră pentru investitori. Pur și simplu nu putem atrage investitorii pe care îi dorim noi cu așa ceva. Mai mult, avem investitori care pleacă, este un proces de dezinvestire”, a spus expertul.
Investițiile străine directe ale nerezidenților au scăzut semnificativ în primul semestru din 2026, ajungând la 669 de milioane de euro, față de 3,72 de miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Sarabandă de modificări
Reamintim, Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală au fost adoptate în 2015 și intrate în vigoare în 2016.
Codul Fiscal a consemnat creșteri și scăderi alternative de taxe, dar per total legislația s-a înăsprit în ultimii ani.
La momentul intrării în vigoare, acesta prevedea scăderea TVA de la 24% la 20%, pentru ca din 2017 să scadă la 19%. De asemenea, dispăreau taxa pe stâlp și acciza specială pentru construcția de autostrăzi, impuse de Guvernul Ponta.
Ulterior, în 2017, Guvernul condus de Mihai Tudose a introdus „Revoluția Fiscală”, care a mutat toate contribuțiile sociale și de sănătate de la angajator la angajat. PSD avea nevoie atunci de acest truc pentru a lua înapoi la stat jumătate din majorarea de 50% promisă bugetarilor.
Ordonanța de urgență prin care a fost adoptată măsura nu a fost votată nici acum de Parlament.
În 2018, Guvernul Dăncilă a aprobat la rândul său OUG 114 în perioada Sărbătorilor, introducând taxe suplimentare pe bănci, energie și telecomunicații. Tot în 2018, liderul PSD Liviu Dragnea a impus modificarea legii offshore, introducând o suprataxare care a făcut ca gigantul american Exxon să se retragă din zăcământul Neptun Deep de la Marea Neagră.
În 2020, liberalul Florin Cîțu a eliminat supraacciza, supraimpozitarea contractelor part time și măsura de TVA defalcat.
Majorări continue de taxe de patru ani încoace
Din 2022 încoace, guvernările PSD-PNL conduse pe rând de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au reintrodus taxa pe stâlp, taxa pe cifra de afaceri, taxe speciale pe producția de energie, petrol și gaze, plus un impozit suplimentar pe bănci.
De asemenea, au dispărut facilitățile pentru programatori, agricultori, industria alimentară și constructori, iar pragul pentru microîntreprinderi a scăzut masiv. Inițial a scăzut de la un milion de euro la 500.000 de euro, iar acum este de 100.000 de euro.
În fine, în vara anului 2025, Guvernul Bolojan, susținut de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a majorat cota generală de TVA de la 19% la 21%, a majorat cota TVA pentru locuințe de la 9% la 21%, ca și pentru panouri solare, în vreme ce cota redusă de 5% a dispărut, iar cea de 9% a fost crescută la 11%.
În același timp, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%.
Concomitent, au crescut accizele, atât în vară, cât și la începutul acestui an. Ulterior, în acest an, a fost adoptată o scădere temporară de acciză pentru a compensa creșterile de prețuri la carburanți, cauzate de majorarea prețului petrolului ca urmare a războiului din Iran.
Din acest an, statul a aplicat o taxă de 25 de lei pe coletele sosite din afara Uniunii Europene cu o valoare mai mică de 150 de euro.
Taxarea inversă la TVA, amânare peste amânare
Între timp, din pandemie încoace Guvernul a introdus mai multe măsuri de luptă împotriva evaziunii fiscale, prin programe ca RO e-TVA, Ro e-Factura, RO e-Case de marcat, RO e-Transport, dar antreprenorii acuză că mai mult cresc birocrația.
Între timp, România nu încasează peste 30% din TVA, cel mai mare din Uniunea Europeană, față de o medie de 6-7% din spațiul comunitar.
Practic, prin neîncasarea TVA, țara noastră pierde 9 miliarde de euro anual, conform Comisiei Europene, citate de Digi24.
Gabriel Biriș a propus introducerea taxării inverse la TVA, măsură care ar elimina aproape instant evaziunea la TVA. Măsura a fost discutată și în vara anului trecut de către autorități, dar în final nu a fost aplicată de Guvern.
Cum se „fură” TVA în România
Principalele modalități prin care se „fură” TVA în România sunt:
- fraudele de tip „carusel” prin importuri pe firmă, iar apoi companiile sunt băgate în faliment
- facturi fictive sau interpuși, care cresc valorile facturilor
- rambursări ilegale de TVA prin falsificarea evidențelor contabile
- neînregistrarea veniturilor prin neemiterea de facturi sau bonuri fiscale.
Țara noastră practică deja taxarea inversă în energie și la cereale.
Cehia a cerut și a obținut de la Comisia Europeană o derogare, astfel că a implementat taxare inversă generalizată.
Mihai51. 24.08.2026, 11:06
Interesează pe cineva? Nu cred, altfel nu erea atîta brambureală.