Germania modifică legile serviciilor de informații pentru a răspunde amenințărilor Rusiei. Tudor Ancuța, consilier parlamentar în Bundestag: „O schimbare fundamentală”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Legislativul german pregătește un pachet de reformă pentru comunitatea de informații prin care, dacă va trece de voturile parlamentarilor, serviciile secrete germane vor deveni mai puternice la nivel de atribuții față de cele pe care le are în prezent. Amenințarea rusă este unul dintre motivele pentru care Germania dorește să schimbe legislația serviciilor de informații. Dacă reforma va fi adoptată în forma propusă, schimbarea de paradigmă va fi fundamentală. Libertatea a realizat un interviu cu Tudor Ancuța, consilier parlamentar în Bundestag, pentru a detalia ce fel de puteri sporite vor primi Serviciul Federal de Informații (BND) și serviciul de informații interne (BfV) și cum va fi îmbunătățit controlul democratic civil asupra lor.
Cuprins:
„Ideea CDU/CSU este că serviciile germane trebuie să devină, în sfârșit, servicii de informații cu adevărat capabile să acționeze și nu doar să adune și să analizeze informații. BND și BfV vor primi în primul rând capacități mult mai largi de colectare și analiză a informațiilor. Vor putea utiliza mai extensiv instrumente precum inteligența artificială, analiza biometrică și accesul la sisteme informatice. BND va putea, de asemenea, să stocheze anumite date pentru perioade mai lungi, astfel încât să poată reveni asupra lor atunci când apare o criză sau o amenințare nouă. Schimbarea cu adevărat importantă este însă că serviciile primesc pentru prima dată și posibilitatea unor măsuri active. În cazul BND, dacă identifică, de exemplu, o grupare de hackeri care atacă Germania, nu va mai trebui neapărat să se limiteze la a observa și a raporta. În anumite condiții vor putea recurge chiar la „hackbacks”, adică retalierea proactivă asupra celor care te atacă cybernetic”, explică Tudor Ancuța.
Marea provocare: „Trebuie să construiești o lege care să reziste și în fața Curții Constituționale”
- Libertatea: Germania se află într-un proces de reformă a serviciilor de informații civile. Tema este una interesantă de urmărit și pentru România, întrucât această reformă este așteptată la noi, de 35 de ani. Cât de dificil este să treci legislativ un pachet de reformă privind atribuțiile serviciilor secrete în Germania?
- Tudor Ancuța: Cât de dificil va fi de trecut această reformă rămâne de văzut, pentru că procedura parlamentară practic abia începe. În momentul de față, CDU/CSU susține foarte clar reforma și este principalul promotor al acesteia. SPD susține, la rândul său, necesitatea modernizării serviciilor, dar mă aștept ca social-democrații să se uite foarte atent la mecanismele de control, tocmai pentru că serviciile urmează să primească atribuții semnificativ mai largi.
Cred însă că este important să privim și unde se află Germania în acest proces. Guvernul a reușit într-un timp relativ scurt să pună pe masă un proiect de aproximativ 700 de pagini, care reprezintă cea mai amplă reformă a legislației BND și BfV din istoria Republicii Federale. Acum dezbaterea este una foarte concretă: ce atribuții suplimentare primesc serviciile, unde trebuie puse limitele și cum trebuie întărit controlul asupra lor.
Aici mi se pare interesantă comparația cu România. La noi discutăm practic de 35 de ani despre necesitatea reformării legislației serviciilor, dar nici Guvernul, nici Parlamentul nu au reușit până acum să pună pe masă o reformă comprehensivă care să poată fi dezbătută și amendată.
În Germania rămâne de văzut și cât sprijin va exista din partea opoziției. Verzii au susținut și ei necesitatea modernizării cadrului de intelligence, chiar dacă au rezerve față de anumite prevederi și față de garanțiile de control. Eu mă aștept ca pachetul să treacă și cred că este posibil ca, dacă se fac câteva modificări în Bundestag ca să pară că se întinde o mână spre Verzi, ca la final să fie și o bună parte dintre aceștia de acord cu proiectul. Susținerea lor însă nu este necesară, dacă CDU/CSU și SPD votează uniți, proiectul trece oricum.
Mai există însă o posibilă problemă. Nu este suficient să găsești o majoritate politică. Trebuie să construiești o lege care să reziste și în fața Curții Constituționale.
„Vor putea utiliza mai extensiv instrumente precum inteligența artificială și analiza biometrică”
- Cât de puternice vor deveni Serviciul Federal de Informații (BND) și serviciul de informații interne (BfV) în urma acestor modificări legislative?
- Dacă reforma va fi adoptată în forma propusă, vorbim despre o schimbare destul de fundamentală. Ideea CDU/CSU este că serviciile germane trebuie să devină, în sfârșit, servicii de informații cu adevărat capabile să acționeze și nu doar să adune și să analizeze informații.
BND și BfV vor primi în primul rând capacități mult mai largi de colectare și analiză a informațiilor. Vor putea utiliza mai extensiv instrumente precum inteligența artificială, analiza biometrică și accesul la sisteme informatice. BND va putea, de asemenea, să stocheze anumite date pentru perioade mai lungi, astfel încât să poată reveni asupra lor atunci când apare o criză sau o amenințare nouă.
Schimbarea cu adevărat importantă este însă că serviciile primesc pentru prima dată și posibilitatea unor măsuri active. În cazul BND, dacă identifică, de exemplu, o grupare de hackeri care atacă Germania, nu va mai trebui neapărat să se limiteze la a observa și a raporta. În anumite condiții vor putea recurge chiar la „hackbacks”, adică retalierea proactivă asupra celor care te atacă cibernetic.
Și BfV primește noi posibilități de intervenție, dar mai limitate și în condiții semnificativ mai stricte. Teama cea mai mare este posibilitatea transformării serviciilor în poliție. Dar nu este vorba despre așa ceva, nu se reînvie STASI-ul, adică echivalentul est-german al Securității. Nu vor primi competențe generale de arestare. Principiul separării dintre poliție și serviciile de informații rămâne. Dar granița se deplasează: de la servicii care în principal observă, analizează și avertizează, către servicii care, în situații foarte bine definite, pot și să intervină.
Logica din spatele proiectului de lege este destul de simplă: într-un context în care Germania se confruntă cu spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice și operațiuni hibride, nu mai este suficient să identifici atacul și să limitezi pagubele. Statul trebuie să aibă și capacitatea de a reacționa activ, astfel încât asemenea atacuri să nu rămână fără consecințe.
- În privința contracarării FIMI, ce măsuri pregătește legislativul german?
- Amenințarea rusă este unul dintre motivele centrale pentru care Germania își schimbă acum legislația serviciilor. Vorbim despre spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice, dar și despre campanii de dezinformare și influență. În zona FIMI, schimbarea fundamentală este că serviciile nu vor mai trebui doar să identifice, să analizeze și să raporteze asemenea operațiuni, ci vor putea, în anumite condiții, să le perturbe activ. De exemplu, BND va putea să atace la rândul său serverele unor actori implicați în operațiuni de dezinformare împotriva Germaniei.
O altă componentă este creșterea capacității de detectare și analiză. Serviciile vor primi o bază legală explicită pentru utilizarea inteligenței artificiale și posibilități mai largi de analiză a unor volume foarte mari de date. În plus, BND va putea păstra anumite date pentru perioade mai lungi și să revină asupra lor atunci când apare o nouă amenințare.
Și apoi avem dimensiunea mai largă a războiului hibrid. Reforma nu se limitează la FIMI. BND primește posibilitatea unor măsuri active și împotriva altor amenințări externe, de la grupări de hackeri până la infrastructuri folosite pentru producerea unor mijloace de atac. În cazuri extreme, proiectul prevede chiar posibilitatea de a pătrunde în sistemele informatice ale unor fabrici de drone sau de a manipula anumite livrări pentru a împiedica utilizarea lor.
Opoziția extremiștilor
- Cum se poziționează opoziția de extremă dreaptă față de această reformă?
- Atât AfD, cât și Die Linke resping reforma, deși vin din direcții politice diferite. Menționez aici și Die Linke pentru că vorbim tot despre un partid aflat la marginea spectrului politic german și care, inclusiv după plecarea unei părți importante a aripii pro-ruse, continuă să aibă poziții cel puțin complicate în ceea ce privește războiul din Ucraina și politica față de Rusia.
În privința reformei serviciilor, argumentul celor două partide este în esență asemănător: consideră că se estompează prea mult separarea dintre serviciile de informații și poliție. AfD vorbește despre o „auto-împuternicire” a serviciilor și susține că măsurile operative trebuie să rămână în competența poliției. Die Linke avertizează, la rândul său, asupra creării unor structuri paralele și consideră că serviciile primesc competențe prea extinse în raport cu mecanismele de control.
- Cum e privită China din perspectiva riscurile de securitate la adresa Germaniei?
- Rusia este, în acest moment, principala amenințare directă la adresa securității Germaniei. China este însă și ea un actor foarte relevant din perspectiva securității, în special când vorbim despre spionaj economic și tehnologic, atacuri cibernetice și accesul la infrastructuri și tehnologii strategice. Serviciile germane urmăresc de mult timp activitățile serviciilor chineze, inclusiv în mediul universitar și de cercetare.
Diferența este că Germania nu își dorește o confruntare cu China. Mai ales în actualul context internațional și economic, Berlinul nu își permite să își alieneze una dintre cele mai importante economii ale lumii și încearcă, în schimb, să reducă dependențele și riscurile fără să ajungă la o decuplare de China. Situația ar fi arătat poate diferit astăzi dacă la Washington nu era o administrație MAGA. Taxele vamale, faptul că ceea ce urmează să facă Trump este imprevizibil și, nu în ultimul rând, războiul din Iran au împins Germania în a nu se putea poziționa mai dur față de China.
De aceea, discursul public din jurul acestei reforme se concentrează mult mai mult asupra amenințării ruse. Dar noile instrumente nu sunt gândite exclusiv pentru Rusia. Extinderea capacităților de intelligence, cyber, analiză de date și contraspionaj întărește Germania și în raport cu riscurile provenite din China.
- Care sunt principalele temeri ale societății civile germane în privința acestei reforme de intelligence?
- Principala temere este că extinderea foarte mare a atribuțiilor serviciilor nu este însoțită de mecanisme de control suficient de puternice. Germania a introdus în 2021 un nou organism de control compus din experți independenți, care vizează doar mandatele de ascultare și interceptare a comunicațiilor. Dar dacă această instituție are capacitatea și resursele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile este sub semnul întrebării pentru mulți din societatea civilă. De asemenea, există problema faptului că nu există mecanisme de a te opune juridic unui mandat de ascultare. Pentru că, evident, nu afli că ești ascultat/supravegheat decât dacă se ajunge ulterior în instanță, într-un proces penal, unde apoi poți face contestațiile.
Apoi o mare preocupare ține de drepturile fundamentale: viața privată, protecția datelor personale și amploarea supravegherii. Serviciile primesc acces la instrumente mult mai intruzive, de la accesarea sistemelor informatice până la forme extinse de analiză a datelor.
Dar teama cea mai profundă este una fundamentată istoric. Germania a construit după război o separare foarte puternică între poliție și serviciile de informații tocmai pentru a împiedica reapariția unei poliții secrete. Teama criticilor este că, dacă serviciile nu mai au doar rolul de a observa și informa, ci primesc și atribuții operative, această graniță începe să se estompeze. Spus mai plastic, frica este că serviciile s-ar putea transforma treptat în niște mici STASI-uri.
„Controlul parlamentar funcționează în Germania și este unul destul de puternic”
- În statele UE, după scandalul Pegasus, tendința, în privința controlului parlamentar civil, este introducerea experților independenți ca membri în aceste comisii parlamentare de control. Unele state UE au comisii independente de control formate în mod exclusiv din experți apolitici (magistrați sau membri din societatea civilă). Cât de eficient este controlul parlamentar civil în Germania și ce îmbunătățiri vor exista și pe această temă?
- Controlul parlamentar funcționează în Germania și este unul destul de puternic. Există Parlamentarisches Kontrollgremium, comisia Bundestagului care controlează cele trei servicii federale de informații: BND, BfV și serviciul de contrainformații militare, MAD. Activitatea de control este documentată constant prin rapoarte către Parlament.
Poate cel mai vizibil moment al acestui control este audierea publică anuală a șefilor serviciilor. Este o ședință de aproximativ trei ore, transmisă în direct, în care șefii celor trei servicii sunt „luați la rost” public de parlamentari. Este și o diferență interesantă față de România în ceea ce privește raportul instituțional de putere: nu parlamentarii se deplasează la sediile serviciilor pentru a le controla, ci șefii serviciilor vin în Parlament și răspund întrebărilor parlamentarilor. Lăsând gluma la o parte, controlul parlamentar și juridic al serviciilor este luat foarte în serios în Germania și acest lucru se vede.
Dar Germania are deja și ceea ce întrebarea numește control prin experți independenți. Din 2021 există Unabhängiger Kontrollrat, un organism independent, majoritar format din magistrați și cu membri care lucrează cu normă întreagă. Reforma actuală îi extinde foarte mult atribuțiile. Ar urma să preia inclusiv atribuțiile actualei G10-Kommission și să exercite controlul prealabil asupra tuturor măsurilor de intelligence cu grad ridicat de intruziune, precum și controlul măsurilor active despre care vorbeam mai devreme.
Deci modelul german merge mai degrabă către trei niveluri complementare: controlul politic și democratic exercitat de Parlament, controlul juridic prin instanțele de judecată și controlul independent exercitat de profesioniști. Iar reforma întărește în special ultima componentă.
- Ce înseamnă în sistemul german o relație instituțională corectă intelligence-politics?
- Printr-o relație instituțională corectă între intelligence și politică, germanii înțeleg în primul rând foarte clar cine este subordonat cui. Serviciile sunt instrumente ale statului aflate sub controlul puterii executive și al Parlamentului. Nu sunt pe aceeași linie cu acestea și cu atât mai puțin deasupra lor.
Iar acest lucru este important de înțeles. În Germania nu există șefi de servicii care să se creadă niște mici zei și nici servicii care să funcționeze ca un stat în stat. BND este în subordinea Cancelariei Federale, BfV în subordinea Ministerului Federal de Interne, iar MAD în cea a Ministerului Apărării. În paralel, toate sunt supuse controlului parlamentar.
Pot exista dispute politice foarte serioase despre câtă putere ar trebui să aibă serviciile, ce instrumente trebuie să poată folosi sau unde trebuie trasată limita dintre securitate și drepturile fundamentale. Dar ceea ce nu este pus sub semnul întrebării este primatul politicii democratice: decizia politică aparține reprezentanților aleși, iar serviciile furnizează informații și execută atribuțiile pe care legea și conducerea politică democratică li le conferă.
Cred că aceasta este, de fapt, esența modelului german: serviciile nu sunt autonome față de puterea democratică. Actuala reformă le poate face semnificativ mai puternice, dar nu schimbă această ierarhie instituțională.
