Unde cred românii că ar trebui să se ducă banii statului: cultura și cercetarea, mai importante decât apărarea națională

Mai mulți bani pentru educație

Peste 80% dintre respondenți susțin o creștere a cheltuielilor publice pentru educație, urmată de sănătate (74,7%) și agricultură (74,1%). La polul opus, domenii precum politica externă, asistența socială și ordinea publică sunt considerate mai puțin prioritare pentru bugetul public.

„Educația este percepută ca fundamentul celorlalte politici publice, fiind prioritară în viziunea cetățenilor nu doar din rațiuni practice, ci ca soluție sistemică la problemele structurale ale societății românești”, a subliniat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

„Românii nu resping ideea de stat activ și investitor ci dimpotrivă — susțin creșterea alocărilor bugetare pentru educație, sănătate și agricultură, domenii percepute ca esențiale pentru binele comun. Peste 80% dintre respondenți cer mai mult pentru educație, ceea ce sugerează o înțelegere profundă, matură, a legăturii dintre investițiile publice și progresul social.”, susține și Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice (SNSPA).

Cultura și cercetarea, prioritare față de apărare

Surprinzător pentru un context geopolitic tensionat, bugetele pentru cultură și cercetare sunt considerate mai importante decât cel pentru apărare națională:

• 63% dintre români cer creșterea bugetului pentru Cultură, față de 60,2% pentru Apărare;
• 61,1% vor mai mulți bani pentru Cercetare și Inovare, comparativ cu 60,2% pentru apărare.

Asta în contextul în care Guvernul pregătește un pachet de măsuri de austeritate.

De altfel, România a semnat angajamentul NATO de a crește cheltuielile militare la 5% diN PIB până în 2035.

În mod semnificativ, doar 31,4% susțin creșterea alocărilor pentru politica externă, iar 24% cer reducerea acestora. 

„Percepția populației reflectă și o necunoaștere a alocărilor bugetare reale. Un exemplu relevant este politica externă, un domeniu clar sub-finanțat în acest moment, dar extrem de important în actualul climat internațional”, punctează Remus Ștefureac.

Mai mult, Barometrul INSCOP „arată un model de prioritizare „umanistă și funcțională” a cheltuielilor publice, în care cetățenii favorizează domenii ce promit dezvoltare sustenabilă și îmbunătățirea calității vieții, și sancționează simbolic sectoarele considerate opace, ineficiente sau prea puțin conectate cu nevoile cotidiene oamenilor.”, mai spune directorul INSCOP.

Alte concluzii cheie:

• Asistența socială este sectorul cel mai controversat: 44,8% doresc creșterea bugetului, dar 25,4% ar reduce alocările.
• Lucrările publice și transporturile sunt domenii susținute moderat, cu 55,5% și respectiv 52,8% în favoarea majorării bugetului.
• Pentru ordine publică, doar 43,9% vor mai mulți bani, iar 15,9% vor reduceri.

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României. Marja de eroare este ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro