Sorina Pintea pregătea terenul pentru a încasa „comisioane mai mari” de la contractori. Instanța: „Starea de sănătate nu poate anula gravitatea faptei”

Pintea, prinsă cu punga de bani în birou

Curtea de Apel Cluj a avut în vedere relația apropiată dintre Sorina Pintea și martorul denunțător Mihai Coste, care o aborda cu sintagma „Cf prințesă?” încă de pe vremea când acesta era ministru al Sănătății, dar și faptul că fosta șefă a Spitalului Județean de Urgență din Baia Mare se pregătea să ia „comisioane” mai mari pe viitor.

Reamintim că Sorina Pintea a condus Ministerul Sănătății în Guvernul Dăncilă, apoi s-a reîntors în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare.

Din această ultimă poziție, Sorina Pintea a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, după ce a fost prinsă în flagrant, în februarie 2020, în timp ce ieșea din biroul ei cu 120.000 de lei într-o pungă pe care i-o adusese afaceristul Mihai Coste.

Banii reprezentau a doua tranșă din procentul de 7% din valoarea unui contract pe care fosta șefă a spitalului din Baia Mare îl încheiase cu firma Hospital Technical Solutions SRL. Sorina Pintea mai primise de la Mihai Coste, în luna decembrie 2019, suma de 10.000 de euro.

Luarea de mită se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar în unele cazuri speciale, pedeapsa poate ajunge la 13 ani de detenție.

Tribunalul Cluj a reținut în motivarea din 26 aprilie 2024 că, în realitate, Sorina Pintea ar fi meritat o condamnare de 4 ani și 9 luni, însă aspectele pozitive și boala de care suferă l-au determinat să pronunțe o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare.

Curtea de Apel Cluj și-a însușit o parte din argumentele judecătorului fondului și a apreciat pedeapsa ca fiind una corectă, având în vedere, pe de-o parte, starea de sănătate a Sorinei Pintea și, pe de altă parte, gravitate infracțiunii pe care aceasta a săvârșit-o.

Ministra Sănătății, abordată de denunțător cu sintagma „Cf prințesă?”

Un alt aspect pe care apărarea l-a invocat în apel s-a referit la faptul că Sorina Pintea s-ar fi „trezit” cu martorul denunțător Mihai Coste în momentul în care s-a întors din fruntea Ministerului Sănătății la șefia spitalului din Baia Mare. În realitate, judecătorii arată că cei doi se cunoșteau și aveau de mult timp o relație apropiată.

• „Martorul a cunoscut-o pentru prima dată pe inculpata (Pintea Sorina – n.r.) în perioada când aceasta exercita funcţia de manager al spitalului cunoscut sub denumirea «Spitalul TBC» din Baia Mare, după care s-au mai întâlnit în diverse ocazii, la diferite evenimente, sens în care s-au împrieteni şi s-au vizitat.
• Relația de prietenie cu martorul (Coste Mihai – n.r.) a fost confirmată și prin declarațiile inculpatei, cum corect a reliefat instanța de fond.
• Mai mult, conţinutul conversaţiilor purtate de către martor și inculpată o perioadă lungă, prin intermediul aplicaţiei WhatsApp, reflectă o relație apropiată între cei doi cu mult timp anterioară momentului în care societatea Deocan SRL administrată de martorul (Coste Mihai – n.r.) ar fi fost impus SC Hospital Technical Solutions SRL în aducerea la îndeplinire a proiectului de amenajare a blocului operator de către (șeful Serviciului Tehnic al spitalului, în prezent decedat – n.r.).
• Sunt relevante conversațiile într-o manieră colocvială între cei doi, de exemplu: «Când poţi să te vz cu mn să-mi zici unde şi când. Eu sunt acasă» (…) «Pot să sn un minuţel? Nu e nimic urgent cnd poţi» (…) «Cf ..prinţesă? De noi ai mai av tp..sau mai trb un pic de răbdare» (…).
• Conversațiile reflectă o legătură de prietenie apropiată între martorul (Coste Mihai – n.r.) și inculpată, precum și faptul că au păstrat legătura inclusiv în perioada în care inculpata ocupa funcția de ministru, întâlnindu-se relativ frecvent.
• În perioada 26.01.2018 – 27.02.2020, între cei doi interlocutori au fost transmise în total 683 de mesaje (448 de mesaje trimise de martor și 235 de mesaje trimise de inculpată).
• Aceasta este explicația pentru care, imediat după revenirea în funcția de manager al spitalului, martorul (Coste Mihai – n.r.) avea acces facil în biroul de manager al inculpatei. Deși nu poate fi afirmată o implicare directă a martorului în proiectul de investiții prin intermediul inculpatei (Pintea Sorina – n.r.), nu mai puțin real este că martorul (Coste Mihai – n.r.) era o persoană de încredere a inculpatei”, reține instanța de apel.

Instanța: „A cunoscut caracterul ilicit al conduitei sale”

Curtea de Apel Cluj notează în Hotărârea nr. 993/2025 că Sorina Pintea cunoștea că încalcă legea atunci când a luat șpagă:

• „Valoarea socială afectată prin comiterea acestei infracţiuni (care constituie implicit şi obiect juridic special) este onestitatea şi cinstea funcţiei publice. Indirect este afectată şi încrederea în funcţia publică. Infracţiunea este de pericol abstract şi nu trebuie să producă un rezultat efectiv în raport cu valoarea protejată.
• În plan subiectiv, modul în care a acţionat inculpata reflectă dincolo de orice dubiu rezonabil că a cunoscut caracterul ilicit al conduitei sale, a ştiut că un procent din valoarea contractului nu i se cuvine şi a înţeles pe deplin consecinţele faptei sale. Nu a fost în eroare cu privire la vreun element faptic.
•  A acţionat în considerarea poziţiei sale de manager, considerând că i se cuvine o sumă de bani pentru că datorită acesteia a fost obţinută sursa de finanţare a investiţiei. Scopul finanţării unei campanii electorale nu prezintă relevanţă în planul laturii subiective.
• Ca atare, în acord cu instanţa de fond, Curtea reţine că inculpata a acţionat cu intenţie indirectă, că fapta nu este justificată şi este pe deplin imputabilă. Ca atare, nu se poate dispune o soluţie de achitare pe temeiurile invocate de către apărare”, se arată în documentul citat.

Sancționarea infracțiunii, pusă în balanță cu dreptul la sănătate

Curtea de Apel Cluj a reținut că, deși ea însăși suferă de o afecțiune medicală, Sorina Pintea a luat mită tocmai din banii alocați pentru tratarea bolnavilor:

• „Se observă că în prezenta cauză Curtea are sarcina dificilă de a analiza raportul de proporţionalitate între două interese/drepturi aflate în conflict: interesul societăţii de a pedepsi asemenea conduite grave şi dreptul persoanei la sănătate. În ceea ce priveşte gravitatea faptei, în mod just instanţa de fond a apreciat că este ridicată.
• Astfel, inculpata a acţionat la momentul săvârşirii infracţiunii din cea mai importantă funcţie în cadrul unităţii medicale, şi anume aceea de manager, în cadrul Spitalului Județean de Urgenţă Dr. Constantin Opriș din Baia Mare, care reprezintă unitatea sanitară cea mai importantă a judeţului Maramureş. Fapta a fost comisă în prag de pandemie de coronavirus.
• Curtea nu reia considerentele instanţei de fond privind amploarea corupţiei în sistemul public de sănătate din România, întrucât instanţa de fond a efectuat o corectă detaliere cu trimitere la mai multe rapoarte şi documente oficiale.
• De asemenea, practica perceperii unui comision necuvenit din valoarea contractelor de achiziţie publică încheiate de către spitalele din România cu diferite societăţi comerciale apare ca fiind generalizată, după cum reise dintr-o vastă jurisprudenţă pe care prima instanţă a menţionat-o explicit în sentinţa penală apelată.
• Ceea ce este de remarcat în cauză este că tocmai inculpata (fost ministru la Ministerul Sănătăţii), persoană care suferea de o boală autoimună şi ireversibilă, a solicitat şi primit sume necuvenite în cuantum ridicat (în toal 170.000 lei – echivalentul a 35.000 euro) dintr-un contract de achiziţie publică finanţat cu fonduri de la Ministerul Sănătăţii (90%).
• Aceste sume erau destinate tocmai pentru a crea condiţii bune de tratament şi intervenţie asupra bolnavilor: amenajare bloc operator – sala de chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente.
• Bolnavii sunt într-o poziție vulnerabilă și depind de serviciile medicale. Luarea de mită din banii alocaţi pentru proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare bloc operator (…) are o componentă morală și socială care reflectă o lipsă inacceptabilă de responsabilitate şi integritate”, notează judecătorii în documentul citat.

Sorina Pintea se pregătea să ia comisioane mai mari în viitor

Mai mult, judecătorii au reținut că Sorina Pintea avea în vedere să ceară „comisioane” mai mari pe viitor, de la 7% la 10%:

• „Nu poate fi neglijată nici preocuparea inculpatei de a percepe comisioane mai mari pentru viitor (10% din valoarea unor asemenea contracte).
• Ca atare, activitatea infracţională nu ar fi încetat, în măsura în care nu ar fi intervenit organele de urmărire penală, având în vedere că inculpata a şi trasat coordonatele de desfăşurare a relaţiilor contractuale viitoare, în aşa manieră încât, pe de o parte, să fie preferaţi doar furnizorii care se arată de la bun început de acord cu plata «comisionului» de 10%, iar, pe de altă parte, să se asigure de la bun început contextul necesar perceperii mitei prin stabilirea caietului de sarcini şi a documentaţiei iniţiale, astfel încât să nu existe la final discuţii privind plata comisionului ori lipsa unor sume de bani, toate acestea în detrimentul calităţii serviciilor de furnizare/execuţie, cum corect a reţinut şi instanţa de fond.
• Pe lângă toate aceste aspecte, judecătorii Curţii identifică şi o serie de împrejurări care dau o gravitate sporită faptei: repetabilitatea, durata de comitere a faptei, formele de presiune transmise prin intermediar reprezentanţilor antreprenorului general, sursa mitei avea la bază fonduri publice.
• Fapta în sine, în raport cu modalitatea de comitere, era aptă să genereze şi alte efecte dăunătoare: afectarea accesului pacientului la servicii medicale de calitate, afectarea încrederii în sistemul sanitar.
• Motivele inculpatei care au condus la săvârşirea faptei, care transpar din probatoriul administrat reflectă interesul financiar personal. Finalitatea urmărită, finanţarea unei campanii electorale (inculpata având intenţia să candideze la funcţia de primar în anul 2020), indică preocuparea acesteia pentru a ocupa prin mijloace (finanţări) ilicite noi funcţii publice. Circumstanţa nu poate fi catalogată drept favorabilă.
• Fapta săvârşită de inculpată este cu atât mai gravă cu cât cu puţin timp înainte de revenirea în funcţia de manager a ocupat funcţia de ministru al sănătăţii, iar revocarea din această funcţie a fost independentă de conduita inculpatei.
• Deși Curtea nu contestă implicarea şi profesionalismul manifestate de inculpată în perioada în care a ocupat funcţia de ministru, însă aceste aspecte trebuie privite din perspectiva circumstanţelor personale.
•  În raport strict cu toate circumstanţele reale, Curtea apreciază că, la nivel abstract, în mod corect Tribunalul a apreciat că s-ar fi impus stabilirea unei pedepse orientate spre 1/4 din limitele de pedeapsă (cuantificabil în 4 ani şi 9 luni închisoare).
• Cum au fost avute în vedere efectele circumstanţelor personale favorabile inculpatei, inclusiv consecinţele stării de sănătate a inculpatei, s-a optat spre o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare”, explică judecătorii.

Starea de sănătate nu poate anula gravitatea faptei

Instanța de apel a mai reținut că nu este posibilă pronunțarea unei pedepse cu suspendare, însă arată că Sorina Pintea poate solicita întreruperea executării pedepsei în eventualitatea în care boala ei s-ar agrava în penitenciar:

• „Analizând starea de sănătate, reţinem că inculpata a fost diagnosticată, la data de 06.11.2019, cu (…) o boală autoimună rară, cu evoluție cronică și afectare multiplă (musculară, cutanată, pulmonară și posibil esofagiană). A fost internată în mai multe rânduri, în perioada 2019–2022, cu menținerea aceluiași diagnostic, fiind supusă tratamentului imunosupresor.
• Curtea nu poate omite însă că fapta a fost comisă după ce inculpata s-a îmbolnăvit şi boala a fost diagnosticată. Prima instanţa a avut în vedere în favoarea inculpatei aproape toate aspectele menţionate anterior, inclusiv starea de sănătate şi faptul că în prezent nu se mai află în exercitarea unor funcţii publice (de altfel, acest aspect nu era posibil în condiţiile controlului judiciar prelungit pe o perioadă suficientă de timp).
• În mod corect, a reţinut că starea de sănătate a inculpatei este doar unul dintre criteriile de individualizare, care trebuie evaluat împreună cu toate celelalte criterii. Gravitatea ridicată a faptei nu poate fi complet anulată în considerarea doar a unora dintre circumstanţele personale care au caracter favorabil.
• Într-adevăr, afecţiunile medicale îi erau cunoscute la momentul săvârşirii infracţiunii, fiind preexistente, iar inculpata a acţionat fie în considerarea acestora (în scopul obţinerii de bani pentru efectuarea unor tratamente medicale), fie în considerarea demarării campaniei electorale, fie în ambele scopuri.
• Ca atare, pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare a fost corect dozată de instanţa de fond, ceea ce împiedică ope legis (n.r. – prin puterea legii) suspendarea executării.
• Pe de altă parte, condamnarea la închisoare cu executare nu neagă dreptul la sănătate a inculpatei, deoarece eventuala agravare a bolii poate fi avută în vedere pentru întreruperea executării pedepsei, în condiţiile art. 589 rap. la art. 592 C.proc.pen.
• Există o practică judiciară elocventă, menţionată de instanţa de fond, cu privire la acest aspect în cazul bolilor autoimune, cum este cea de care suferă inculpata. În rezumat, Curtea consideră că sentinţa penală apelată este legală şi temeinică sub toate aspectele”, se mai arată în documentul citat.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Sorina Pintea

Sorina Pintea a fost reținută, apoi arestată preventiv de Tribunalul București pe data de 29 februarie 2020.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care i-a înlocuit măsura cu cea a controlului judiciar pe data de 6 martie 2020.

Fosta șefă de la Sănătate din mandatul Vioricăi Dăncilă este acuzată de luare de mită în formă continuată, după ce a luat de la reprezentanţii unei societăţi comerciale sumele de 10.000 de euro şi 120.000 de lei.

Banii reprezentau un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică ce avea ca obiect executarea unui nou bloc operator la Spitalul de Urgenţă Baia Mare, acolo unde Sorina Pintea era manager.

„Super tare” şi „perfect” ar fi exclamat Sorina Pintea, atunci când a aflat că va primi 120.000 de lei cu titlu de mită, arată procurorii DNA în referatul cu propunere de arestare preventivă.

Din documentul citat rezultă ce s-a întâmplat înainte de organizarea flagrantului realizat în biroul Sorinei Pintea. Aceasta a primit banii într-o pungă neagră şi ştia exact conținutul acesteia, aşa cum rezultă din înregistrări.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.