Castorii au revenit în Sibiu pe o „autostradă” secretă. Cum folosesc animalele resturile de pe șantierele râului Cibin pentru a-și face propriile „orașe”

De ce le place castorilor pe Cibin

Biologul și ihtiologul Mircea Mărginean, din cadrul Fundației Fauna & Flora, explică faptul că prezența oamenilor nu este principalul criteriu după care castorii își aleg locul în care se stabilesc. Mai importante sunt forma râului, viteza apei și panta albiei. Castorii preferă zonele unde apa curge mai lent și unde își pot construi mai ușor baraje.

„Conform studiilor realizate asupra populațiilor de castori din România, alegerea habitatului nu este influențată în mod direct de prezența sau absența activităților umane, ci mai ales de caracteristicile geomorfologice ale rețelei hidrografice. Unul dintre cei mai importanți factori este panta redusă a albiei râului”, a explicat Mircea Mărginean, pentru Mesagerul de Sibiu.

Potrivit specialistului, Cibinul oferă astfel de condiții mai ales în sectoarele semiurbane, unde relieful este mai domol, iar albia are o pantă redusă.

Valea Hârtibaciului, „autostrada” castorilor spre Cibin

Un rol important în reapariția castorilor pe Cibin îl are și bazinul râului Hârtibaciu. Zona este considerată un habitat foarte bun pentru această specie, datorită cursului lent al apei, malurilor stabile și vegetației bogate. De acolo, castorii s-ar fi putut extinde treptat spre Cibin. Mircea Mărginean spune că Hârtibaciul și afluenții săi ar fi putut funcționa ca un coridor natural pentru animalele venite dinspre Olt.

„Pe râul Hârtibaciu a fost observată o creștere exponențială a castorului, iar condițiile favorabile ale habitatului au contribuit la extinderea speciei către râul Cibin. Este posibil ca râul Hârtibaciu și afluenții săi să fi acționat ca un coridor de deplasare pentru castorii proveniți de pe Olt”, a mai spus specialistul.

Ce mănâncă și ce construiesc castorii

Castorii se hrănesc în principal cu salcie, plop și alte specii de esență moale care cresc pe malurile râurilor. Vara, meniul lor se schimbă și este completat cu plante acvatice, precum stuful și papura. Lemnul rezultat după hrănire nu este irosit. Castorii îl folosesc apoi pentru baraje și vizuini. De aici vine și porecla lor de „ingineri ai naturii”.

Animalele au adaptări speciale pentru viața în apă. Incisivii lor cresc continuu și se ascut în timpul rosului, ochii sunt protejați sub apă de o membrană transparentă, iar nările și urechile se pot închide etanș atunci când se scufundă.

De ce sunt numiți „inginerii naturii”

Castorii sunt importanți pentru ecosisteme pentru că schimbă locurile în care trăiesc. Prin barajele pe care le construiesc în timp record, pot crea iazuri, zone umede și spații în care apa rămâne mai mult timp în sol. Aceste zone pot ajuta la reducerea viiturilor, la filtrarea naturală a apei și la creșterea biodiversității. Beneficiază de ele amfibieni, păsări, mamifere și pești, mai ales în zonele unde apa devine mai bine distribuită pe maluri.

„Activitatea castorilor generează un mozaic dinamic de iazuri și zone umede, favorizând dezvoltarea multor specii de amfibieni, păsări și mamifere. Totodată, acumulările de apă contribuie la filtrarea naturală a apei și la protejarea zonelor de reproducere ale peștilor”, afirmă biologul Mircea Mărginean.

Și organizațiile de conservare spun că aceste animale au un rol important în refacerea zonelor umede și a luncilor râurilor. Rewilding Romania descrie castorul ca o specie-cheie pentru ecosisteme, tocmai pentru că poate modifica peisajul și poate crea habitate pentru alte specii.

Castorii pot cauza și numeroase probleme

Prezența castorilor nu aduce doar beneficii. În unele situații, barajele lor pot ridica nivelul apei și pot provoca inundații locale. De asemenea, anumite sectoare de apă curgătoare pot deveni zone cu apă mai stagnantă, ceea ce poate afecta unele specii de pești care au nevoie de apă bine oxigenată.

Mai există și problema copacilor de pe maluri. Castorii rod arbori pentru hrană și materiale de construcție, iar acest lucru poate fi deranjant în zone urbane sau în locuri unde oamenii vor să păstreze vegetația într-o anumită formă. Totuși, specialiștii spun că soluția nu este alungarea lor, ci gestionarea corectă a zonelor în care apar, mai ales pentru că specia are un rol ecologic important.

Lucrările de pe Cibin nu i-au alungat

Pe malurile Cibinului au fost făcute în ultimii ani lucrări, inclusiv pentru amenajarea pistelor de biciclete. Cu toate acestea, castorii nu par să fi plecat din zonă. Mircea Mărginean spune că tăierile de arbori asociate lucrărilor urbane nu sunt neapărat o problemă pentru castori. Din contră, resturile vegetale rămase pe maluri pot deveni hrană și material pentru construcțiile lor.

„Tăierile de arbori asociate dezvoltării infrastructurii urbane nu reprezintă neapărat un impediment pentru castori. Resturile vegetale lăsate pe maluri le pot oferi chiar o sursă accesibilă de hrană și material pentru construcția barajelor și a vizuinilor”, a precizat biologul.

Castorii sunt activi mai ales noaptea. Tocmai acest comportament îi ajută să evite oamenii și agitația urbană din timpul zilei. Și atât timp cât râul le oferă hrană, apă potrivită și posibilitatea de a-și ține intrările în vizuini sub nivelul apei, animalele pot tolera un nivel destul de ridicat de activitate umană în jur.

Dacă un castor este văzut pe mal sau în apă, recomandarea specialiștilor este să păstrăm distanța, să nu încercăm să îl atingem și să nu îl speriem. În ultimii ani, castorii au fost observați tot mai des și în zone urbane. La Sibiu, apariții ale castorilor pe Cibin au fost semnalate și în anii trecuți, inclusiv în apropierea cartierelor orașului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE