SUA au lăsat Republica Moldova să cadă pradă propagandei ruse: „Lupta pe care o ducem este inegală”

Duminică, moldovenii merg la vot în cadrul unor alegeri parlamentare marcate de tentative de amestec pe care oficiali occidentali din domeniul securității și companii de informații cibernetice le atribuie Rusiei.

Maia Sandu: Oamenii sunt intoxicați zilnic cu minciuni

Însă sprijinul Washingtonului pentru a respinge atacurile cibernetice, dezinformarea și alte forme de interferență a scăzut, parțial după ce, la începutul acestui an, a fost desființată agenția de dezvoltare USAID.

„Am pierdut finanțarea și nu a urmat nimic”, a declarat Mihai Lupașcu, directorul Agenției de Securitate Cibernetică a Moldovei, adăugând că Uniunea Europeană a încercat să intervină.

Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului din Moldova, care supraveghează mass-media tradiționale, a declarat că „lupta pe care Moldova o duce este inegală și s-a înrăutățit odată cu retragerea sprijinului SUA pentru presa independentă și pentru apărătorii drepturilor omului. Marile platforme sunt folosite pentru a răspândi dezinformarea și narațiunile rusești menite să destabilizeze țara”, a adăugat ea.

Această presiune vine într-un moment critic pentru Moldova, un câmp de luptă-cheie într-un război hibrid din ce în ce mai intens între Rusia și statele occidentale – marcat de atacuri cibernetice, influență online, sabotaj intern și ingerințe politice.

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din 2024, când administrația Biden a oferit resurse consistente pentru a contracara operațiunile cibernetice și de dezinformare rusești, în prezent, Statele Unite joacă un rol mult mai redus.

Alegerile de anul trecut au fost strânse, fiind nevoie de două tururi de scrutin înainte ca președinta pro-UE Maia Sandu să obțină al doilea mandat. Și atunci au existat acuzații pe scară largă că Moscova a încercat să influențeze votul împotriva ei.

Moldova este stat candidat la aderarea la UE, dar Rusia a încercat să slăbească sprijinul pentru aspirațiile sale europene prin campanii digitale și propagandă.

În ultimele săptămâni, Maia Sandu a lansat avertismente dure. La începutul lui septembrie, ea le-a spus eurodeputaților că Kremlinul a declanșat „un război hibrid nelimitat, de o amploare nemaivăzută înainte de invazia Ucrainei”.

Luni, ea a adăugat într-un discurs: „Oamenii sunt intoxicați zilnic cu minciuni. Sute de indivizi sunt plătiți să provoace dezordine, violență și să răspândească frică”.

Diplomația cibernetică, desființată

Eforturile de politică externă ale SUA privind integritatea alegerilor în străinătate au suferit lovituri majore de când Donald Trump a devenit președinte, ca urmare a reducerilor bugetare, reorganizărilor guvernamentale și politicii „America First”.

Agenția pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură (CISA), care furniza informații despre amenințări și contracara atacurile cibernetice, a refuzat să comenteze sprijinul pe care îl oferă Moldovei. Departamentul de Stat nu a furnizat detalii despre resursele alocate apărării țării împotriva amenințărilor electorale.

Ambele instituții au suferit reduceri masive de personal și buget de când administrația Trump a preluat mandatul în ianuarie.

Aproximativ o treime dintre angajații CISA au plecat, iar toate eforturile agenției legate de securitatea electorală au fost stopate la începutul acestui an. La Departamentul de Stat, Biroul pentru Cibernetică și Politici Digitale a fost împărțit în trei alte direcții, iar liderii principali au plecat.

Împotrivirea lui Trump față de sprijinul acordat integrității alegerilor externe se aliniază cu agenda sa internă.

În martie, președintele american a semnat un ordin executiv care, dacă ar fi aplicat, ar îngreuna exercitarea dreptului de vot în SUA. Până acum, instanțele au blocat ordinul.

Deși organizațiile UE au încercat să compenseze parțial pierderea sprijinului american, acestea nu au reușit să înlocuiască pe deplin ajutorul de dinainte. Moldova a continuat să colaboreze cu companii private americane, uneori plătind serviciile prin fonduri ale proiectelor europene.

„Sprijinul constant” din partea Washingtonului a încetat, iar acest lucru „a avut un impact negativ semnificativ”, a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentului European la comitetul de asociere UE-Moldova.

El a adăugat că SUA finanțează în continuare unele proiecte. „Finanțarea este mai volatilă, dar nu a dispărut complet”.

Scurgeri și coduri QR pe icoane din biserică

Riscurile sunt deja evidente. Observatorul European al Mass-Media Digitale a declarat săptămâna trecută că, în ultimele zile ale campaniei electorale, „peisajul războiului informațional continuă să evolueze cu intensitate crescândă”.

Acesta variază de la campanii masive de influență online la investigații privind mita electorală și plăți către oameni pentru a protesta.

În august, Parlamentul Moldovei a fost vizat de un atac informatic și o scurgere de date care au expus peste 300.000 de e-mailuri și numele angajaților.

Lupașcu a spus că atacul a fost probabil realizat de o persoană sponsorizată de stat care a exploatat infrastructura IT depășită – o problemă comună în instituțiile guvernamentale.

„Au publicat (corespondența) pe mai multe site-uri. Am încercat să o eliminăm, dar au tot republicat-o. Unele dintre aceste e-mailuri au fost deja folosite pentru a răspândi știri false”, a spus Lupașcu.

Companiile de securitate cibernetică au subliniat că Rusia își pregătește intervenția de multe luni.

Microsoft a transmis că grupul de hackeri afiliat Rusiei, Storm-1679, „și-a mutat atenția către alegerile parlamentare din Moldova încă din aprilie 2025”, o perioadă mai timpurie decât în cazul altor alegeri recente.

Google a anunțat sâmbătă că a „închis peste 1.000 de canale de pe YouTube din iunie 2024, pentru că făceau parte din operațiuni coordonate de influență care vizau Moldova”.

Compania de informații cibernetice Recorded Future a urmărit „multiple operațiuni de influență legate de Rusia” menite să o submineze pe Sandu și să promoveze narațiunea că Moldova nu este compatibilă cu UE.

În unele cazuri, campaniile hibride de influență au luat forme neobișnuite.

Natalia Spînu, directoarea Institutului European de Studii Politice din Moldova și fosta șefă a echipei naționale de intervenție la incidente cibernetice, a spus că una dintre tacticile legate de rețele sponsorizate de oligarhul fugar Ilan Șor a constat în plasarea unui cod QR pe spatele unei icoane duse la biserică.

Scanarea acestuia îi redirecționa pe oameni către un canal de Telegram unde puteau fi plătiți pentru votul lor sau pentru a răspândi dezinformare.

Europa face un pas înainte

Comisia Europeană s-a grăbit să trimită o rezervă cibernetică – o echipă de experți privați în securitate informatică.

Este prima desfășurare a rezervei de la înființarea sa în cadrul noului act european pentru solidaritate cibernetică, deși nu este clar câți bani sunt direcționați efectiv către Moldova.

UE își extinde, de asemenea, activitatea obișnuită de combatere a dezinformării din statele membre către Moldova.

În iulie, Comisia a anunțat crearea unui nou hub pentru combaterea dezinformării în Ucraina și Moldova.

Aceste huburi fac parte din Observatorul European al Mass-Media Digitale și reunesc experți regionali pentru a contracara ingerințele străine. Șase dintre aceste huburi vor primi 8,8 milioane de euro pentru maximum trei ani.

Executivul european a realizat și un test de stres împreună cu Google, Meta și TikTok, simulând reacții la amenințări hibride în pregătirea pentru alegeri.

Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului, a spus că mare parte din sprijinul UE a mers către centrul StratCom din Moldova, care oferă expertiză în cartografierea campaniilor de dezinformare și a atacurilor hibride. Moldova a lucrat și la armonizarea legislației sale cu regulile UE privind moderarea conținutului, a adăugat ea.

Deși Vițu a lăudat aceste inițiative drept „cea mai bună cale” de a combate influența rusă, ea a recunoscut că există îndoieli privind eficiența lor în limitarea completă a amenințărilor. În cele din urmă, țara se află „la mâna platformelor foarte mari”, a spus ea.

Îngrijorările au ajuns și pe Capitol Hill, unde nu toți sunt mulțumiți că SUA stau deoparte la aceste alegeri.
La începutul acestei luni, Jeanne Shaheen, democrată, și Thom Tillis, republican, membri ai Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, au trimis scrisori către Meta și Alphabet, cerându-le să prevină răspândirea propagandei în timpul alegerilor din Moldova.

Săptămâna trecută, alți membri bipartizani ai Comisiei pentru Relații Externe – inclusiv președintele James Risch și senatorii Chris Murphy, Chuck Grassley, Ted Budd și Chris Coons – s-au alăturat celor doi, emițând o declarație comună prin care au subliniat că există „dovezi clare și covârșitoare” ale amestecului Rusiei în alegerile din Moldova.

„Moldovenii și popoarele tuturor națiunilor merită dreptul de a-și urma viitorul dorit pentru țara lor, liberi de ingerințe străine. Statele Unite își propun să îi ajute să-și păstreze acest drept, în timp ce Rusia caută să li-l răpească pentru a-și promova propria agendă geopolitică”, au spus senatorii.

Unde pot vota cetățenii moldoveni în România

Aproximativ 3,3 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova sunt chemați duminică, 28 septembrie, la urne pentru a vota în alegerile parlamentare. Vor fi aleși cei 101 deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, pentru o perioadă de patru ani.

Pragul electoral este de 5% pentru un partid, 7% pentru o alianță electorală și 2% pentru un candidat independent.

Alegătorii își vor putea exercita dreptul la vot, duminică, în intervalul orar 7:00 – 21:00.

Autoritățile au deschis 2.274 de secții de votare, dintre care 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii din regiunea separatistă prorusă Transnistria, și 301 în străinătate. Cele 301 secții de votare din străinătate au fost deschise în 41 de state.

Cele mai multe secții de votare în străinătate sunt în Italia (75), urmată de Germania (36), Franța (26), Marea Britanie (24), România (23), SUA (22) și Spania (15). Doar două secții au fost deschise în Rusia, din rațiuni de securitate.

Lista secțiilor de votare în străinătate poate fi consultată aici.

Cele 22 de secții de votare din România sunt deschise în 14 localități. Astfel, cetățenii moldoveni aflați în România pe data de 28 septembrie pot vota în următoarele orașe: București, Iași, Brașov, Bacău, Baia Mare, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Suceava, Sibiu, Oradea, Timișoara și Târgu Mureș.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE