Alegeri parlamentare în Republica Moldova 2025. Cum și ce se votează la alegerile parlamentare din Moldova

Data alegerilor parlamentare în Republica Moldova 2025 – când au loc alegerile parlamentare în Moldova

Alegerile pentru Legislatura 2025 – 2029 din Republica Moldova au fost stabilite pentru duminică, 28 septembrie, la patru ani, două luni și 17 zile de la precedentul scrutin legislativ.

Un proiect de hotărâre în acest sens a fost aprobat pe 17 aprilie, la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea în Parlamentul Republicii Moldova.

Cum și când se votează la alegerile parlamentare în Republica Moldova 2025

Alegătorii își vor putea exercita dreptul la vot în intervalul orar 07:00 – 21:00. Autoritățile au deschis 2.274 de secții de votare, dintre care 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, și 301 în străinătate.

Votarea în secțiile din străinătate se va desfășura de asemenea între orele 07:00 și 21:00, conform fusului orar local.

Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota la oricare secție de votare constituită peste hotare, indiferent de statutul aflării lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii vor fi înscriși într-o listă electorală suplimentară și vor semna o declarație pe propria răspundere că nu au votat în altă parte.

Votul va fi permis în baza buletinului de identitate, buletinului provizoriu sau pașaportului, chiar dacă documentul este expirat pentru cetățenii care au vârsta de cel puțin 18 ani, împlinită inclusiv în ziua alegerilor.

În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, studenții și elevii care au drept de vot și sunt înmatriculați la instituții de învățământ într-o localitate în care nu au domiciliul sau reședința temporară pot vota la orice secție de votare din localitatea respectivă în lista electorală suplimentară, prezentând actul de identitate și carnetul de student/elev al instituției de învățământ din acea localitate.

Cele 301 de secții de votare din străinătate au fost deschise în 41 de state. Cele mai multe secții de votare în străinătate sunt în Italia (75), urmată de Germania (36), Franța (26), Marea Britanie (24), România (23), SUA (22) și Spania (15). Doar 2 secții au fost deschise în Rusia, din rațiuni de securitate. Lista secțiilor de votare în străinătate poate fi consultată aici.

Cele 22 de secții de votare din România sunt deschise în 14 localități. Astfel, cetățenii moldoveni aflați în România pe data de 28 septembrie pot vota în următoarele orașe: București, Iași, Brașov, Bacău, Baia Mare, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Suceava, Sibiu, Oradea, Timișoara și Târgu-Mureș.

Pe lângă votul la secțiile de votare, pentru prima dată la alegerile parlamentare, cetățenii moldoveni aflați în zece state – Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia – vor avea și opțiunea votului prin corespondență, utilizând servicii poștale sau de curierat. Pentru acest tip de vot, era necesară înregistrarea prealabilă până la 14 august 2025.

Cum se desfășoară alegerile parlamentare în Republica Moldova 2025

Alegătorul trebuie să se prezinte la secția de votare fie cu buletinul de identitate, fie cu buletinul provizoriu, fie cu pașaportul, chiar dacă documentul este expirat. Odată cu înregistrarea în sistem, primește buletinul de vot și ștampila.

Buletinul de vot conține 23 de patrulatere, câte unul pentru fiecare concurent electoral înscris. Concurenții electorali sunt înscriși în buletinul de vot cu litere majuscule de aceeași mărime, aceleași caractere, în ordinea stabilită de Comisia Electorală Centrală.

Ordinea este următoarea: Partidul Acțiune și Solidaritate; Partidul Democrația Acasă; Coaliția pentru Unitate și Bunăstare; Andrei Năstase (independent); Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa; Olesea Stamate (independentă); Partidul Social Democrat European; Partidul Național Moldovenesc; Blocul „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”; Blocul „Alternativa”; Mișcarea Respect Moldova; Blocul „Împreună”; Liga Orașelor și Comunelor; Alianța pentru Unirea Românilor; Victoria Sanduța (independentă); Alianța „Moldovenii”; Partidul „Moldova Mare”; Blocul „Unirea Națiunii”; Partidul Noua Opțiune Istorică; Partidul Liberal; Uniunea Creștin-Socială din Moldova; Tatiana Crețu (independentă); Partidul „Partidul Nostru”.

Votul este secret și permis într-o cabină special amenajată. Ștampila trebuie aplicată în cercul din patrulaterul concurentului electoral ales de votant. Odată cu aplicarea ștampilei, buletinul de vot trebuie introdus în urnă în așa fel încât să se asigure secretul votului.

De asemenea, votul trebuie să fie o opțiune personală și nu rezultatul unei mite. Autoritățile din Republica Moldova au desfășurat ample operațiuni pentru a preveni mita electorală. O schemă de cumpărare a voturilor este implementată încă de la referendumul și alegerile prezidențiale din toamna anului trecut de către oligarhul fugar Ilan Șor, conform autorităților de la Chișinău și unor investigații de presă.

Alegerile parlamentare vor fi monitorizate atât de observatori naționali, cât și internaționali, pentru a asigura transparența și corectitudinea procesului electoral.

Lista partidelor și candidaților la alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025

Formațiunile politice, blocurile electorale și candidații independenți s-au înregistrat la Comisia Electorală Centrală în perioada 20 iulie – 19 august. Din cele 32 de cereri depuse, au fost acceptate 23.

Între timp, Blocul „Unirii Națiunii” (BUN) s-a retras în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate după semnarea unui „acord de cooperare” între cele două formațiuni politici. Odată cu retragerea BUN, au rămas 22 de concurenți electorali: 14 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.

Concurenții electorali au la dispoziție 29 de zile de campanie, în perioada 29 august – 26 septembrie. Campania electorală nu este permisă pe 27 septembrie – zi de reflecție – și nici în ziua votului.

Cum se stabilesc circumscripțiile electorale și secțiile de votare?

Fiecare alegător își poate verifica online secția la care este arondat prin accesarea site-ului verifica.cec.md.

În ceea ce privește secțiile din străinătate, CEC le-a stabilit în baza participării alegătorilor la ultimele trei scrutine, înregistrărilor prealabile și datelor furnizate de Ministerul de Externe privind numărul și distribuția cetățenilor moldoveni peste hotare. Persoanele care s-au înregistrat în prealabil vor primi notificări prin e-mail despre secțiile la care pot vota.

Înregistrarea prealabilă este o procedură opțională prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot aflați în străinătate își anunță intenția de a participa la alegeri. Aceasta poate fi realizată online, prin intermediul paginii oficiale ip.cec.md, sau prin cerere scrisă, individuală sau colectivă, depusă la Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova odată cu stabilirea datei scrutinului și până la 45 de zile înainte de vot. Astfel, la alegerile parlamentarele din 28 septembrie 2025 înregistrarea s-a desfășurat între 22 aprilie și 14 august.

Totuși, înregistrarea prealabilă nu este obligatorie pentru participarea la vot în secțiile de votare. În schimb, este obligatorie pentru alegătorii care doresc să voteze prin corespondență. Astfel, orice cetățean cu drept de vot își poate exercita acest drept la orice secție de votare constituită în afara țării sau în localitatea de domiciliu ori reședință din Republica Moldova, chiar și fără a fi înregistrat prealabil.

Importanța alegerilor parlamentare din Republica Moldova 2025

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legislativă a statului. Cei 101 de deputați sunt aleși pe liste, pentru o perioadă de patru ani. Pragul electoral este de 5% pentru un partid, 7% pentru o alianță electorală și 2% pentru un candidat independent.

Mandatul de deputat este validat de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale.

Parlamentul se întrunește apoi la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la organizarea alegerilor.

Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Așadar, noul guvern este format în baza unei majorități parlamentare.

În cazul unei noi majorități parlamentare în jurul Partidului Acțiune și Solidaritate, președinta Maia Sandu ar avea posibilitatea de a-și avansa agenda, orientată spre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cazul unei majorități pro-ruse, există riscul unei instabilități politice. Formațiunile pro-ruse au făcut deja apel la demisia Maiei Sandu dacă Partidul Acțiune și Solidaritate nu câștigă pe 28 septembrie.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt considerate cruciale pentru viitorul aderării la Uniunea Europeană. În caz contrar, micul stat situat între Ucraina și România riscă să alunece într-o vasalitate față de Rusia.

Unii experți, inclusiv din Ucraina, avertizează că liderul rus Vladimir Putin își dorește să cucerească cu orice preț regiunea Odesa, iar un regim-marionetă la Chișinău îl poate ajuta în acest sens. În plus, în cazul impunerii unei majorități pro-ruse în Parlament și forțării demisiei Maiei Sandu, Kremlinul ar da o lovitură extinderii Uniunii Europene și ar avansa spre spațiul NATO, de unde ar putea porni mai ușor alte acțiuni destabilizatoare. Practic, aceste alegeri sunt atât despre viitorul cetățenilor moldoveni, cât și despre viitoarea securitate a Europei.

Fără exit-poll la alegerile parlamentare în Republica Moldova 2025

Alegerile parlamentare din Rep. Moldova nu vor avea exit-polluri. Singura companie de sondaje care a depus o cerere în acest sens la Comisia Electorală Centrală (CEC), iData, nu a fost autorizată.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a explicat că respingerea este argumentată prin „suspiciuni rezonabile” privind sursele de finanțare ale companiei. În schimb, iData a fost autorizată să efectuze sondaje în campania electorală și a prezentat trei până acum.

Sondajele realizate în perioada campaniei electorale arată că patru concurenți electorali au șanse să intre în Parlamentul Republicii Moldova, și anume Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Electoral Patriotic, Blocul Electoral Alternativa și Partidul Nostru.

„Barometrul iData, august 2025” arată că, dintre cei deciși, 33,8% ar vota cu actualul partid de la guvernare PAS, 30,1% cu Blocul Electoral Patriotic, 10,9% cu Blocul „Alternativa” și 9,3% cu Partidul Nostru.

Un alt sondaj, efectuat de Watchdog Moldova & CIBRES Research în perioada 6 – 13 septembrie, arată că PAS ar câștiga cu 29,7%, urmat de Blocul Electoral Patriotic cu 13,2% și Partidul Nostru cu 7,5%. Blocul Alternativa nu ar depăși pragul electoral, fiind creditat cu 4,2% din voturi.

Sondajele nu includ opțiunile votanților din Transnistria și nici din diaspora.

La ultimele alegeri parlamentare, desfășurate pe 11 iulie 2021, PAS a obținut o victorie clară, cu 63 din cele 101 de mandate ale Parlamentului. Rămâne de văzut dacă PAS va reuși să repete succesul, într-un climat politic mult mai tensionat decât acum patru ani. Societatea pare a fi divizată pe fondul întețirii propagandei ruse împotriva parcursului european al Rep. Moldova și inoculării unor frici imaginare în rândul populației.

Care sunt criteriile pentru a deveni deputat în Republica Moldova

Un candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova trebuie să prezinte Comisiei Electorale Centrale un set de documente conform cărora să poată fi înregistrat pe listă de partid sau ca independent.

Există și anumite restricții pentru persoanele care candidează. Este vorba vorba este despre cetățenii Republicii Moldova care, în virtutea funcției pe care o dețin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizații social-politice, precum și persoanele cu înaltă funcție de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituția Republicii Moldova și/sau de legile organice. Din momentul înregistrării lor în calitate de concurenți electorali, își suspendă activitatea în funcția pe care o dețin.

Persoanele care cad sub incidența acestor prevederi sunt:
– viceprim-ministrul (viceprim-ministra), miniștri și viceminiștri, membri din oficiu ai guvernului;
– conducători ai autorităților publice centrale;
– președinți și vicepreședinți ai raioanelor;
– primari și viceprimari;
– pretori și vicepretori.

De asemenea, nu pot candida care:
– nu dețin cetățenia Republicii Moldova;
– nu au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani;
– sunt recunoscute incapabile prin hotărâre definitivă a instanței de judecată;
– sunt militari cu serviciul în termen;
– sunt condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă și își ispășesc pedeapsa în instituții penitenciare;
– au antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;
– sunt private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE