„Ucigașul tăcut” face ravagii în Europa, aceste țări sunt cele mai amenințate: avertizări urgente au fost emise
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Valul de căldură care a lovit sudul Europei a făcut deja primele victime, iar numeroase țări au luat măsuri de protecție. Inclusiv România se află sub efectul valului infernal de căldură, iar temperaturile au atins în ultimele zile chiar și peste 40 de grade Celsius.
Cuprins:
Potrivit jurnaliștilor sârbi de la Blic, parte a Ringier Media International, temperaturile extreme au devenit o amenințare serioasă pentru sănătatea publică, fiind descrise de medici drept un „ucigaș tăcut”.
În Italia, 13 regiuni au interzis munca în aer liber în cele mai călduroase ore ale zilei, după ce recordurile de temperatură din iunie au fost doborâte în Spania și Portugalia.
În Franța, unele școli au fost închise din cauza căldurii extreme.
Victime ale caniculei
Autoritățile locale au urmat sfaturile sindicatelor după moartea unui muncitor în construcții în vârstă de 47 de ani, care s-a prăbușit și a decedat în timp ce lucra pe un șantier lângă Bologna.
O femeie de 53 de ani a murit luni după ce a leșinat în timp ce mergea pe stradă în Palermo. Se pare că suferea de o boală de inimă.
De asemenea, s-a raportat că un bărbat de 70 de ani s-a înecat într-o stațiune turistică lângă Torino, după ce căldura intensă a făcut loc furtunilor și inundațiilor.
Impactul valurilor de căldură asupra sănătății
Conform articolului publicat de Blic, căldura extremă duce la moartea a aproximativ jumătate de milion de oameni în fiecare an. Numărul mediu anual de decese este mai mare decât cel cauzat de războaie sau terorism, dar mai mic decât cel din accidentele rutiere sau poluarea aerului. Căldura reprezintă o provocare pentru corpul uman.
În zilele foarte calde, când nopțile nu sunt suficient de răcoroase pentru ca oamenii să se recupereze, inima și rinichii lucrează mai mult pentru a menține temperatura corpului.
Există și efecte secundare asupra sănătății. Valurile de căldură duc la mai multe accidente, aer mai poluat, incendii mai frecvente și pene de curent mai dese, toate acestea putând crește presiunea asupra sistemelor de sănătate.
Cine este cel mai expus riscului
Persoanele obligate să lucreze în aer liber pe căldură mare - muncitori în construcții, agricultori - sunt cele mai susceptibile să sufere de epuizare și insolație. Însă vârstnicii, în special cei cu boli preexistente, sunt cel mai des printre decesele legate de căldură.
Femeile au o probabilitate mai mare de a muri din cauze legate de căldură decât bărbații. Persoanele sărace - care au mai puține șanse să aibă aer condiționat, case bine izolate sau acces la spații verzi - sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare.
De ce valurile de căldură devin tot mai severe
Mai mult de un secol de poluare cu combustibili fosili a îngroșat atmosfera, captând lumina soarelui și încălzind întreaga planetă. Temperaturile globale medii au crescut cu aproximativ 1,3 grade Celsius față de era preindustrială.
Există dovezi că schimbările climatice agravează valurile de căldură. Oamenii de știință cred că acest lucru crește apariția cupolelor de căldură, zone de presiune ridicată și căldură care rămân blocate deasupra unei regiuni zile sau chiar săptămâni întregi.
Cum să ne adaptăm la valurile de căldură
Reducerea poluării cu combustibili fosili este cel mai bun pas care poate fi făcut pentru a opri valurile de căldură, împreună cu protejarea pădurilor și a zonelor umede care absorb dioxidul de carbon din atmosferă.
Urbaniștii au cerut, de asemenea, reproiectarea orașelor pentru a avea mai puțin beton și mai puține mașini, și mai multe parcuri și apă.
Cel mai simplu sfat este să stați departe de căldură:
- Evitați ieșirea în aer liber în cele mai calde ore ale zilei
- Rămâneți la umbră, dacă trebuie să ieșiți
- Închideți ferestrele în timpul zilei și deschideți-le seara, când temperaturile exterioare scad sub cele interioare
- Acoperiți ferestrele cu jaluzele sau perdele pentru a bloca lumina directă a soarelui
Medicii recomandă, de asemenea:
- Consumul frecvent de apă
- Purtarea de haine largi
- Verificarea persoanelor vulnerabile din comunitatea dumneavoastră.
