UE se pregătește să oprească importul de gaz rusesc pentru Ungaria și Slovacia: „Nu e nicio altă cale, îi vom forța”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După trei ani de raționamente, pledoarii și concesii, Uniunea Europeană și-a pierdut răbdarea, iar luni, cele 27 de state membre ale blocului comunitar urmează să susțină un nou proiect de lege care va opri definitiv livrările de gaze rusești către Ungaria și Slovacia, fie că acestea sunt de acord sau nu, informează publicația Politico.eu.
Cuprins:
De când Moscova a declanșat invazia totală în Ucraina, în 2022, UE a slăbit controlul îndelungat al Kremlinului asupra aprovizionării energetice a blocului comunitar, reducând aproape complet importurile de petrol, cărbune și gaze rusești
Ungaria și Slovacia, prietene cu Rusia, s-au opus opririi importului
Dar, de-a lungul acestui proces dureros de „divorț energetic”, Budapesta și Bratislava s-au opus cu încăpățânare să colaboreze.
Susținând în mod repetat că nu au alternative reale, guvernele lor prietenoase cu Rusia s-au plâns că renunțarea la gazul rusesc ar însemna o explozie a prețurilor pentru consumatori.
Experții contrazic în mare parte aceste afirmații. Oricum, capitalele europene sunt pregătite să le impună decizia.
În timp ce Rusia lovește în mod repetat infrastructura energetică a Ucrainei, „miliarde de euro au fost plătite de către Ungaria și Slovacia Rusiei. Ei folosesc acești bani pentru mașina lor de război, ceea ce este absolut inacceptabil. Acum este momentul să demonstrăm voință politică la nivelul UE”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Žygimantas Vaičiūnas.
Budapesta și Bratislava au plătit deja Rusiei mai mult ca în 2024 pentru combustibili fosili
De la ordinul inițial al lui Vladimir Putin de a trimite trupe în Kiev, Bruxelles-ul a impus un embargo asupra țițeiului, combustibilului și cărbunelui rusesc; a stabilit un plafon de preț de 47,60 dolari pe baril pentru vânzările de petrol ale Moscovei la nivel global, sub prețul pieței; și a redus cota Kremlinului pe piața de gaze a UE de la 45% la 13%.
Dar Ungaria și Slovacia au refuzat în mod repetat să cedeze și au blocat sancțiunile, obținând excepții care le-au permis să continue importul de petrol rusesc prin conducta Drujba, ce traversează Ucraina, și să împiedice eforturile de a viza sectoarele gazelor și energiei nucleare ale Moscovei.
De fapt, cele două țări își cresc constant plățile pentru combustibili fosili către Moscova, potrivit lui Isaac Levi, expert la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat din Helsinki.
Budapesta și Bratislava au plătit Rusiei 5,58 miliarde de euro pentru importuri de combustibili fosili doar în acest an, adică deja mai mult decât cele 5,56 miliarde plătite anul trecut.
Realizând că abordarea bazată pe consens a ajuns într-un impas, Comisia Europeană a decis în iunie să schimbe tactica. Executivul UE a prezentat o propunere legislativă care ar interzice gazul rusesc - începând de anul viitor pentru contractele pe termen scurt și până la sfârșitul lui 2027 pentru cele pe termen lung.
Spre deosebire de sancțiuni, care necesită unanimitatea statelor membre, această propunere - prezentată ca o măsură comercială - are nevoie doar de o majoritate calificată, eliminând astfel dreptul de veto al Ungariei și Slovaciei.
Luni, miniștrii Energiei din UE vor aproba legea, transmițând semnalul că sunt pregătiți să treacă peste opoziția celor două țări înainte de negocierile finale cu Parlamentul European.
„Vom ajunge la un acord, în ciuda opoziției lor”, a spus un diplomat european de rang înalt al UE, care a dorit să-și păstreze anonimatul. „Nu e un subiect ușor, dar cred că vom reuși”, a continuat el.
Robert Fico a amenințat cu blocarea pachetului 19 de sancțiuni împotriva Rusiei
Înaintea votului, cele două țări au făcut tot posibilul pentru a sabota acordul.
Premierul slovac Robert Fico a promis că va bloca al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dacă nu obține concesii privind interdicția gazului, cunoscută sub numele de REPowerEU.
Însă statele UE rămân ferme. „Întotdeauna găsesc modalități de a amâna ieșirea lor (din dependența de Rusia), dar acum trebuie să adoptăm o poziție fermă”, a spus Vaičiūnas.
Între timp, cele două guverne continuă să susțină că legea le amenință securitatea energetică, va crește prețurile pentru consumatori și va afecta industria grea.
Compania energetică de stat a Ungariei, MVM, are în prezent un contract pe termen lung cu Gazprom, valabil până în 2036, precum și acorduri sezoniere pe termen scurt. Compania slovacă SPP este legată printr-un contract cu monopolul de export controlat de Kremlin până în 2034.
După ce eurodeputații au adoptat săptămâna trecută poziția lor de negociere asupra proiectului de lege, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a numit textul „un atac direct la adresa securității energetice a Ungariei”.
Acest lucru „ne afectează performanța economică și amenință costurile reduse la utilități ale familiilor maghiare. Nu vom permite asta!!”, a scris el pe platforma X.
„REPower este o mișcare ideologică absurdă, lipsită de sens”, a declarat Fico la începutul acestei luni.
Industria nu este la fel de alarmistă, ci pregătită
Totuși, industria nu este la fel de alarmistă. Propunerea „probabil nu e catastrofală. Guvernul și politicienii exagerează, să vedem dacă acest lup chiar vine”, a spus un reprezentant al industriei petroliere din Ungaria.
Este adevărat că legea va duce probabil la o creștere a prețurilor în regiune cu „5% până la 10% pe termen mediu”, a spus Tamás Pletser, analist în domeniul petrolului și gazelor la banca Erste.
Dar dacă Comisia va colabora cu țările pentru a reduce taxele de tranzit al gazului, „până la 40%” din această creștere ar putea fi compensată.
Între timp, MVM semnează discret noi contracte pentru gaze, a adăugat Pletser. Ungaria poate, de asemenea, să găsească alternative prin gaz natural lichefiat din Europa de Vest și Grecia, precum și printr-un nou proiect de foraj în România, care va începe la mijlocul anului 2027. Industria este „pe deplin pregătită”, a spus el.
Executivul UE nu pare îngrijorat: „Măsurile au fost concepute pentru a menține securitatea aprovizionării energetice a UE, limitând în același timp orice impact asupra prețurilor”, a declarat un oficial al Comisiei.
Indiferent dacă va duce sau nu la creșterea prețurilor, capitalele europene sunt pregătite să acționeze.
„Nu au făcut mare lucru pentru a se diversifica, au sabotat sancțiunile și au avut destul timp. Nu există altă soluție decât să le forțăm mâna”, a spus un al doilea diplomat UE.
„Nu de ieri vorbim despre eliminarea gazului rusesc. Rusia nu este un partener, este o problemă. E timpul să încetăm să mai pretindem că nu e așa”, a adăugat un al treilea diplomat european.
De asemenea, Comisia Europeană va propune eliminarea treptată a achizițiilor de petrol din Rusia mai devreme decât era planificat inițial, a anunțat președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, pe 16 septembrie, pe fondul presiunilor din partea președintelui american Donald Trump.
Tot luna trecută, Ungaria spunea că nu va renunţa la petrolul din Rusia, în pofida sancțiunilor aplicate de UE și a presiunilor lui Donald Trump: „E frumos să visăm”.
UE a redus drastic o mare parte din achizițiile de petrol și gaze din Rusia, după izbucnirea războiului din Ucraina.
