Două universități românești în top 1.000 QS 2026

Conform QS World University Rankings 2026, doar două universități din România se situează în primele 1.000 la nivel global:

  • Universitatea Babeș‑Bolyai (Cluj‑Napoca) – plasată între locurile 761–770
  • Universitatea din București – de asemenea între locurile 761–770 

Anul trecut, în ediția QS 2025, cele două erau, de fapt, mai jos: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca  ocupa poziția 781-790, iar Universitatea din București  poziția 801-850. 

Amândouă instituțiile au înregistrat o ușoară creștere față de ediția anterioară. 

Topul celor mai bune 10 universități din România

Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București sunt singurele instituții românești prezente în top 1000 global QS 2026. Celelalte universități se situează în afara primelor 1.000, într-un context educațional care continuă să pună România în dificultate la nivel internațional.

Top 10 Universități românești în QS World Ranking 

  1. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – locul 761-770 
  2. Universitatea din București – locul 761-770
  3. Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 1.001-1.200
  4. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 1.201-1.400
  5. Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași – 1.201-1.400
  6. Universitatea Transilvania din Brașov – 1.201-1.400
  7.  Universitatea de Vest din Timișoara – 1.201-1.400
  8. Universitatea Politehnica din București – 1.201-1.400
  9. Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 1.401+
  10. Universitatea din Oradea – 1.401+
Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro.  Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor
Recomandări
Dosare grele aflate de 12 ani în instanță, cu prejudicii de zeci de milioane de euro.  Judecătorii se plâng de volumul de muncă, dar țin dosarele pe loc până la prescrierea faptelor

Top 10 universități la nivel global QS 2026

La nivel global, cele mai bune 10 universități din lume, potrivit clasamentului QS 2026 sunt:

  1. Massachusetts Institute of Technology (MIT) – SUA
  2. Imperial College London – Marea Britanie
  3. Stanford University – SUA
  4. University of Oxford – Marea Britanie
  5. Harvard University – SUA
  6. University of Cambridge – Marea Britanie
  7. ETH Zurich – Elveția
  8. 8. National University of Singapore (NUS) – Singapore
  9. University College London (UCL) – Marea Britanie
  10. California Institute of Technology (Caltech) – SUA

De ce contează acest clasament

QS, organizație specializată în analiza educației universitare, a lansat pentru prima dată clasamentele sale în urmă cu două decenii. 

Aceste topuri sunt considerate repere internaționale în evaluarea performanței universităților, luând în calcul factori precum calitatea cercetării, gradul de angajabilitate al absolvenților, impactul instituțional asupra dezvoltării durabile, implicarea internațională și excelența academică. 

Evaluările oferă o imagine amplă asupra modului în care instituțiile de învățământ superior contribuie la progresul educațional și științific la nivel global.

Clasamentul QS este unul dintre cele mai influente din lume și ia în calcul criterii precum:

Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează în Piața Victoriei: s-au îmbrâncit cu jandarmii, iar unul a fost prins cu un cuțit
Recomandări
Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează în Piața Victoriei: s-au îmbrâncit cu jandarmii, iar unul a fost prins cu un cuțit
  • Reputația academică (40%)
  • Reputația în rândul angajatorilor (10%)
  • Raportul facultate/student (20%)
  • Citări per cadru didactic (20%)
  • Reputația internațională (10%)

România reușește să mențină doar două universități în top 1.000 global, într-un peisaj academic internațional tot mai competitiv.

Deși UBB și UB înregistrează progrese modeste, prezența slabă a restului instituțiilor scoate la iveală lipsa investițiilor strategice în învățământul superior.

De altfel, țara noastră are și cel mai mic procent de persoane cu studii superioare din UE.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția adulților (25‑74 ani) cu studii superioare: doar 17,4 %, față de media UE de 31,8 %, conform Eurostat.

În 2025, rata oficială de promovare a examenului de Bacalaureat a fost de 74,3 % (raportată la elevii prezenți). Dintre cei care promovează BAC-ul, foarte puțini continuă studiile la nivel universitar, iar mulți elevi dispar din sistemul educațional până să ajungă în clasa a XII-a.

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.