Obiecte de tezaur vechi de 2.000 de ani și oasele unor copii, găsite în cavoul unei familii bogate, lângă Mangalia

Artefactele găsite la Mangalia ar putea fi clasate în categoria Tezaur

Artefacte arheologice, care ar putea fi clasate în patrimoniul cultural naţional – categoria Tezaur, au fost descoperite în „Necropola tumulară a oraşului antic Callatis”, anunţă Muzeul Naţional de Istorie a României.

Acestea sunt: podoabe de aur, sticlă şi bronz, din care se remarcă trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit ce imită forma celor de mirt şi iederă, montate pe suport de lemn, cu fructe realizate din ceramică aurită, precum şi două sarcofage cu elemente sculptate şi pictate din calcar şi marmură, anunţă Muzeul Naţional de Istorie a României.

Cavoul unei familii bogate de greci din Callatis

Artefactele, care datează din secolul al III-lea î.Hr., ceea ce înseamnă au o vechime de aproximativ 2.225 – 2.325 de ani, au fost găsite într-un cavou ce ar fi aparținut unei familii bogate de greci din orașul antic Callatis.

Acestea, împreună cu numeroase fragmente de lemn antic, unele păstrând încă urmele unor pigmenţi, dar şi oase umane şi ceramică, au fost identificate într-o movilă funerară care a conţinut un cavou din piatră prelucrată acoperit cu boltă semicilindrică. Movila este cea mai mare la ora actuală din sudul Dobrogei, măsurând 12 m înălţime şi 70 m diametru, fiind vizibilă de pe mare, un reper important în peisaj.

Monumentul funerar impozant a aparţinut unei familii bogate şi influente de greci din Callatis, conectaţi la modele religioase şi politice de influenţă macedoneană. Cavoul, foarte bine păstrat, opera unui arhitect experimentat care a proiectat totul cu atenţie, într-un fin joc al proporţiilor, se remarcă de asemenea prin dimensiunile sale. Până în prezent, construcţia de piatră a fost identificată pe 18 m lungime, dar cercetările continuă, mai ales în sectorul coridorului de acces.

În urmă cu zece ani, respectiv în iunie 2015, un alt mormânt din perioada cetății Callatis a fost descoperit la Mangalia.

Oasele unor copii, găsite în cavoul impunător de lângă Mangalia

Specialiștii Muzeului Național de Istorie a României au explicat că, deşi cavoul a fost jefuit la scurt timp după realizare, movila a fost imediat reparată, mărită şi reinvestită simbolic, prin realizarea „unor ofrande ce au presupus consum de alcool în cantităţi importante”.

Oasele umane identificate până în prezent aparţin de la cel puţin doi indivizi diferiţi, unul de 16-18 ani şi cel de-al doilea de 8-11 ani, iar conform anumitor artefacte, cel puţin despre unul dintre indivizi se poate presupune că era de sex feminin.

Movila funerară cercetată face parte din teritoriul anticei Callatis – oraş fondat de grecii din Heracleea Pontica şi Megara, la începutul secolului al IV-lea î.Hr.

Callatis a fost unul dintre cele mai bogate şi influente oraşe greceşti din Marea Neagră în perioada secolelor IV-III a.Hr. Lider al unei coaliţii regionale de greci, traci şi sciţi, i s-a opus, la finalul secolului IV î.Hr., regelui macedonean Lysimachos, cel care moştenise controlul Traciei, după moartea lui Alexandru cel Mare, acelaşi personaj care va influenţa decisiv şi formarea regatului getic atribuit dinastiei lui Dromichaites.

Provocări pentru echipele de arheologi de la Callatis

Cavoul a fost descoperit la 9 metri adâncime sub vârful movilei, nivelul lui de amenajare aflându-se la -12 metri.

„În aceste condiţii dificile cercetarea arheologică a fost o provocare, ducând la limită toate metodele de prospecţie şi documentare. A necesitat timp, bunăvoinţă şi susţinere instituţională, curaj şi, în primul rând, formarea unei echipe pluridisciplinare de specialişti care să identifice, să aducă la lumină în siguranţă şi apoi să fie capabilă să documenteze descoperiri de importanţă excepţională pentru istoria noastră antică. Astfel, Proiectul Kalla, început în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti în parteneriat cu Muzeul Callatis din Mangalia a fost dedicat cercetării mormintelor tumulare din teritoriul callatian. Printre monumentele cercetate cu acel prilej s-au numărat cavourile acoperite cu tumuli datând din secolul al III-lea a.Hr. de la Documaci şi Neptun”, se arată într-un comunicat al Muzeului Național de Istorie a României.

Artefactele, conservate în laboratoarele muzeului

„În cursul zilei de ieri, lotul de podoabe antice – de aur, sticlă şi bronz – a fost adus la Muzeul Naţional de Istorie a României. Cât priveşte cele două sarcofage cu elemente sculptate şi pictate din calcar şi marmură, acestea vor fi prelevate în perioada următoare şi aduse tot aici pentru studiu, conservare şi restaurare. Astfel, aceste bunuri arheologice, deopotrivă cele din metale preţioase şi cele din piatră vor intra în proces de conservare în laboratoarele MNIR, iar o serie de investigaţii preliminare asupra structurii lor şi caracteristicilor fizico-chimice se vor derula în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 200”, au mai explicat arheologii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE