Bugetul CNAS, de 7 ori mai mare pentru bolile rare. Horațiu Moldovan: „Sunt medicamente la care statul român nu spune nu”

Bugetul CNAS pentru toate medicamentele din România: 26 de miliarde de lei

Potrivit estimărilor Alianței Naționale pentru Boli Rare (ANBR) în România sunt în jur de 1 milion de pacienți cu boli rare. În prezent, Institutul Național de Sănătate Publică lucrează la registrul de pacienți pentru boli rare, pentru a afla câți români suferă de aceste boli și a putea avea evidențe clare. În prezent, medicii cunosc în jur de 6.000 de boli rare, însă nu există pentru toate acestea tratamente.

„Bolile rare știm cu toții că nu mai sunt atât de rare și Casa Națională de Asigurări de Sănătate a înțeles lucrul acesta de ceva vreme. Dacă în 2018 deja aveam undeva la vreo 200 de milioane și vreo 3.000 de pacienți înscriși în evidențele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din perspectiva tratamentului, diagnosticului și tratamentului, astăzi suntem la 6.700 de pacienți și suntem la 1.300.000.000 buget”, a afirmat Horațiu Moldovan, la conferința ANBR, care a marcat Ziua Internațională a Bolilor Rare, celebrată în fiecare an pe 28 februarie.

Șeful CNAS a explicat proporția efortului bugetar, raportat la bugetul total pentru medicamente.

„Aș vrea să vă gândiți ce înseamnă acest efort financiar pentru România, care are aproximativ 26 de miliarde de lei tot bugetul pentru toate medicamentele din țara asta, pentru milioane de pacienți, și pentru 6.700 de pacienți, anul trecut a cheltuit România prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate din FNUASS un miliard 300 de milioane.”

Potrivit acestuia, există terapii extrem de costisitoare pe care statul român le finanțează atunci când oferă o șansă reală la viață.

„Sunt medicamente la care Casa Națională de Asigurări de Sănătate și, implicit, statul român nu spune nu. Nu spune nu pacienților care au nevoie de un tratament care costă 1.800.000 de euro. Dacă acel tratament aduce o speranță de viață pentru un copil, FNUASS și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și statul român și-l asumă.”

În 2018 figurau în scriptele CNAS, 3.000 de pacienți, cu 200 de milioane lei, tratați pentru boli rare, față de anul 2025, cu un număr dublu de pacienți, dar cu un buget de șapte ori mai mare.

CNAS: Sistemul de asigurări sociale de sănătate, „mecanismul care funcționează”

Horațiu Moldovan a apărat modelul actual de finanțare, bazat pe solidaritate, în contextul în care România are un număr mai mic de contributori decât beneficiari.

„Noi, gestionând Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – și subliniez lucrurile acestea, sociale de sănătate – putem să facem acest lucru datorită mecanismului care funcționează în momentul de față în România. Respectiv, acest sistem de asigurări sociale de sănătate, așa cum este el organizat, așa cum de multe ori este blamat, dar totuși, iată că își face treaba și cred că dumneavoastră, pacienții cu boli rare, puteți să spuneți cel mai răspicat lucrurile acestea.”

El a reamintit că în 2024 sistemul risca să intre în colaps din cauza dezechilibrului dintre contributori și beneficiari.

„Știți că anul trecut, înainte de luna august, am avut 7 milioane de contributori la FNUASS și 19 milioane de beneficiari. […] În luna octombrie anului trecut n-am mai fi avut buget pentru spitale, n-am mai fi avut buget pentru medicamente.”

În urma modificărilor legislative adoptate anul trecut, numărul contributorilor a crescut la 12 milioane, ceea ce aduce aproximativ 9 miliarde de lei în plus într-un an.

Mesajul președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, către contribuabili: „Sistemul nu vă lasă de izbeliște”

În contextul nemulțumirilor legate de accesul la servicii medicale de bază, președintele CNAS a transmis un mesaj direct către cei care contribuie la sistem.

„Vreau să le transmit acestor oameni sănătoși: oricând pot să se aleagă cu o boală rară, cu o boală gravă, și în acel moment Casa Națională, sistemul de asigurări sociale de sănătate, nu îi lasă de izbeliște. Haideți să protejăm ceea ce avem. Haideți să perfectăm, să dezvoltăm ceea ce avem.”

Horațiu Moldovan a explicat că ,,tratamentele scumpe de care pacienții au nevoie în România – pacienții oncologici, pacienții cu boli rare – nu pot fi suportate sau pot fi foarte greu suportate de alte mecanisme de asigurări de sănătate suplimentare sau complementare, care, desigur, au rolul lor și trebuie ca România să și le asume. Dar, dacă vorbim despre boli grave, despre bolnavi tratați cu medicamente scumpe, cred că ceea ce avem astăzi, respectiv acest sistem de asigurări sociale de sănătate, trebuie protejat și susținut”.

Președintele CNAS este de părere că în completarea acestui sistem, trebuie ca România să-și asume un sistem de asigurări complementare voluntare de sănătate.

Registrele de boli rare, mult așteptate. Care este rolul CNAS

În ceea ce privește dezvoltarea registrelor pentru boli rare, Horațiu Moldovan a arătat că, deși acestea sunt în coordonarea Ministerului Sănătății și a INSP, CNAS va avea un rol important în funcționalizarea lor.

„Rolul Casei de Asigurări de Sănătate va fi unul major, pentru că, cu noul PIAS al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, vom asigura popularea automată a acestor registre, ca ele să poată să devină realitate, să devină funcționale, să știm câți pacienți avem pe fiecare patologie, să știm cum dimensionăm inclusiv și mai ales eforturile financiare ca să susținem acești pacienți.”

Atât asociațiile de pacienți, cât și autoritățile susțin de multă vreme că este nevoie de registre de boli pentru a putea ști care sunt nevoile reale românilor cu privire la medicamente și servicii medicale, dar și câți bolnavi sunt în România.

În momentul de față, în România sunt 58 de centre de expertiză în boli rare. Ce înseamnă noile acreditări pentru pacienții români dar și cum îî va ajuta pe pacienți noul departament propriu de farmacoeconomie pe care îl va înființa CNAS, a explicat Horațiu Moldovan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE