Care este diferenţa dintre grăsimi saturate şi grăsimi nesaturate

Despre grăsimi

Grăsimile, cunoscute în termeni științifici drept lipide, reprezintă unul dintre cei trei macronutrienți esențiali ai alimentației, alături de proteine și carbohidrați.

Deși mult timp au fost privite cu suspiciune și adesea asociate cu creșterea în greutate sau cu bolile cardiovasculare, cercetările științifice recente arată clar că grăsimile sunt esențiale pentru buna funcționare a organismului.

Ele furnizează energie, contribuie la structura membranelor celulare, susțin absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), participă la sinteza hormonilor și au un rol esențial în funcționarea sistemului nervos. Ceea ce face însă diferența pentru sănătate este tipul de grăsime consumată și proporția acesteia ca parte dintr-o dietă echilibrată.

Din punct de vedere chimic, grăsimile alimentare sunt alcătuite în principal din acizi grași, iar aceștia se clasifică în două mari categorii: saturați și nesaturați. Diferența dintre ei ține de structura moleculară.

Ce sunt grăsimile saturate

Grăsimile saturate conțin doar legături simple între atomii de carbon din lanțul lor molecular, fiecare atom fiind ”saturat” cu atomi de hidrogen. Ele se regăsesc predominant în alimente de origine animală, precum carnea roșie, produsele procesate din carne, untul, smântâna, brânzeturile grase sau laptele integral. Există însă și surse vegetale bogate în grăsimi saturate, cum ar fi uleiul de cocos și uleiul de palmier.

Interesul pentru grăsimile saturate s-a concentrat în special asupra efectelor lor asupra sănătății cardiovasculare. Numeroase studii au arătat că un consum crescut de grăsimi saturate poate duce la creșterea nivelului de colesterol LDL, adesea denumit „colesterol rău”.

Un nivel ridicat de LDL favorizează depunerea de plăci de aterom pe pereții arterelor, proces numit ateroscleroză, care poate crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și American Heart Association recomandă limitarea aportului de grăsimi saturate la mai puțin de 10% din totalul caloriilor zilnice, iar pentru persoanele cu risc cardiovascular crescut, chiar sub 7%, arată Healthline.com.

Ce sunt grăsimile nesaturate

Grăsimile nesaturate, pe de altă parte, conțin una sau mai multe legături duble între atomii de carbon, ceea ce le modifică forma și le face mai puțin compacte.

Din acest motiv, ele sunt de regulă lichide la temperatura camerei. Această categorie include grăsimile mononesaturate, care au o singură legătură dublă, și grăsimile polinesaturate, care au două sau mai multe.

Grăsimile mononesaturate

Grăsimile mononesaturate se găsesc în alimente precum uleiul de măsline, avocado, nucile și migdalele și sunt asociate cu un profil lipidic mai favorabil.

Dieta mediteraneană, bogată în ulei de măsline extravirgin, este cunoscută pentru efectele sale protectoare asupra inimii, tocmai datorită conținutului ridicat de grăsimi mononesaturate.

Grăsimile polinesaturate

Grăsimile polinesaturate includ acizii grași esențiali omega-3 și omega-6, denumiți astfel deoarece organismul uman nu îi poate sintetiza și trebuie să îi obțină din alimentație.

Acizii grași omega-3, prezenți în peștele gras precum somonul, macroul sau sardinele, precum și în semințele de in și nuci, au fost asociați cu reducerea trigliceridelor, cu efecte antiinflamatorii și cu un posibil rol protector împotriva aritmiilor cardiace.

Omega-6 se găsesc în uleiuri vegetale precum cel de floarea-soarelui, porumb sau soia și sunt, de asemenea, esențiali pentru funcționarea normală a organismului.

Totuși, echilibrul dintre omega-6 și omega-3 este important, deoarece alimentația modernă tinde să favorizeze un aport mult mai mare de omega-6, iar cercetările continuă să exploreze implicațiile acestui dezechilibru asupra inflamației cronice și bolilor metabolice.

Descoperă și Cât de sănătos este consumul de lactate degresate

Ce sunt grăsimile trans

Grăsimile trans sunt un tip de grăsimi nesaturate, ”artificiale”, modificate industrial prin procesul de hidrogenare parțială. Acestea au un impact negativ bine documentat, ele cresc colesterolul LDL și îl scad pe cel HDL („colesterol bun”), fiind asociate cu un risc cardiovascular crescut. Din acest motiv, numeroase organisme internaționale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, susțin eliminarea aproape completă a grăsimilor trans industriale din alimentație, arată mayoclinic.org.

Care este diferenţa dintre grăsimi saturate şi grăsimi nesaturate

Diferența dintre grăsimile saturate și grăsimile nesaturate se referă, în esență, la structura lor chimică.

Totuși, consecințele acestei diferențe se reflectă în modul în care ele se comportă în organism și în impactul lor asupra sănătății pe termen lung. Deși ambele tipuri de grăsimi sunt surse importante de energie și îndeplinesc funcții vitale în corp, ele nu au aceleași efecte metabolice.

Diferențe din punct de vedere al sănătății

Din punct de vedere chimic, grăsimile sunt formate în principal din trigliceride, adică molecule alcătuite dintr-o moleculă de glicerol legată de trei acizi grași.

Diferența dintre acizii grași saturați și cei nesaturați constă în tipul de legături dintre atomii de carbon din lanțul lor molecular. Această diferență aparent simplă are implicații importante asupra sănătății.

Grăsimile saturate, atunci când sunt consumate în exces, tind să crească nivelul colesterolului LDL din sânge. În concentrații mari favorizează depunerea colesterolului pe pereții arterelor, contribuind la formarea plăcilor de aterom și la dezvoltarea aterosclerozei.

Din acest motiv, organizații precum Organizația Mondială a Sănătății și American Heart Association recomandă limitarea aportului de grăsimi saturate la mai puțin de 10% din totalul caloriilor zilnice.

Grăsimile nesaturate, în special cele mononesaturate și polinesaturate, sunt asociate cu efecte favorabile asupra profilului lipidic.

Atunci când înlocuiesc grăsimile saturate în alimentație, ele pot reduce nivelul LDL și, în unele cazuri, pot contribui la menținerea sau creșterea colesterolului HDL, considerat protector.

Grăsimile polinesaturate includ acizii grași esențiali omega-3 și omega-6. Omega-3, prezenți în peștele gras și în anumite semințe și nuci, au efecte antiinflamatorii și pot reduce nivelul trigliceridelor.

Omega-6, regăsiți în multe uleiuri vegetale, sunt de asemenea necesari pentru funcționarea normală a organismului, deși echilibrul dintre omega-6 și omega-3 este important pentru menținerea unei stări metabolice optime.

Stabilitatea la gătit

O altă diferență relevantă este stabilitatea la gătit. Grăsimile saturate, fiind mai stabile chimic, rezistă mai bine la temperaturi ridicate fără a se oxida rapid.

Grăsimile polinesaturate, datorită multiplelor legături duble, oxidează mai repede când sunt expuse la căldură excesivă, lumină sau aer.

Echilibrul, varietatea și calitatea surselor alimentare rămân esențiale pentru o alimentație sănătoasă, iar recomandările actuale susțin în mod clar orientarea către un aport predominant de grăsimi nesaturate în detrimentul celor saturate.

Sunt grăsimile saturate nesănătoase?

Din punct de vedere științific, există un consens destul de clar că un aport ridicat de grăsimi saturate poate crește nivelul colesterolului LDL din sânge. Nivelurile crescute de LDL sunt asociate cu un risc mai mare de ateroscleroză, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Din acest motiv, organizații precum Organizația Mondială a Sănătății și American Heart Association recomandă limitarea consumului de grăsimi saturate.

Cercetările indică, așadar, faptul că un consum excesiv de grăsimi saturate poate afecta negativ sănătatea. Cu toate acestea, este important de reținut că nu toate grăsimile saturate au același efect.

De exemplu, o dietă bogată în grăsimi saturate din fast-food, produse prăjite, produse de patiserie zaharoase și carne procesată este foarte probabil să ne afecteze sănătatea în mod diferit față de o dietă bogată în grăsimi saturate din lactate sau carne de la animale hrănite natural.

Speciaiștii susțin că un macronutrient, în acest caz grăsimile, nu poate fi învinovățit pentru progresia unei boli. În schimb, dieta în ansamblu este ceea ce contează, deoarece dietele conțin un amestec de macronutrienți.

Cercetările moderne arată că impactul grăsimilor saturate depinde foarte mult de ce le înlocuiește în alimentație. Dacă grăsimile saturate sunt înlocuite cu grăsimi nesaturate (precum cele din pește, nuci sau ulei de măsline), riscul cardiovascular scade. Dacă însă sunt înlocuite cu carbohidrați rafinați și zahăr, beneficiul este minim sau inexistent.

Este important de știut și că răspunsul organismului la grăsimi nu este identic la toate persoanele. Există variații genetice care influențează modul în care metabolizăm lipidele și modul în care nivelul colesterolului răspunde la aportul alimentar de grăsimi saturate.

Unele persoane sunt mai sensibile la aceste modificări, în timp ce altele prezintă variații minore ale profilului lipidic în funcție de dietă. Din acest motiv, recomandările generale sunt utile la nivel general, dar pot necesita adaptare individuală în funcție de contextul medical și metabolic al fiecărei persoane.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE