Cât de sănătos este consumul de lactate degresate

Despre lactatele degresate

Laptele se consumă de aproximativ 10.000 de ani. În vechime, cel mai probabil, laptele era obținut de la oi sau capre. Până în anul 4.000 î.Hr., laptele era produs în multe părți ale lumii, inclusiv în Europa, India și China.

În secolul al XIX-lea, noile procese de fabricație și modalitățile de transport mai rapide au însemnat că laptele putea fi transportat în întreaga țară fără a se altera. Odată cu sosirea erei refrigerării și a pasteurizării, acesta putea fi păstrat mai mult timp și a devenit un aliment de bază zilnic.

Laptele degresat era în mod tradițional un produs secundar al procesării untului și era adăugat în hrana porcilor, găinilor și vițeilor, deoarece era un înlocuitor bogat în proteine ​​pentru hrana animalelor, care era mult mai scumpă, arată discovery.com.

Mai apoi, înainte de Revoluția Industrială, procesul de producere a laptelui degresat era relativ simplu. Laptele integral era lăsat să stea până când smântâna se ridica la suprafață și putea fi îndepărtată.

Cu toate acestea, procesul de producere a laptelui semidegresat și degresat în secolul XXI este mult mai complex, cât și mai automatizat.

Spre exemplu, în Regatul Unit, astăzi, laptele degresat în sine reprezintă aproximativ 12% din piața laptelui, în timp ce laptele semidegresat reprezintă aproximativ 60%.

Cum se degresează lactatele

Laptele integral conține în mod natural un anumit procent de grăsime, care variază în funcție de specie, rasă, alimentația animalului și sezon. Prin degresare, acest procent este redus parțial sau aproape complet, rezultând lapte semidegresat sau degresat, din care se obțin ulterior produse precum iaurtul degresat, brânza slabă, chefirul degresat sau smântâna cu conținut redus de grăsime. Deși textura și gustul pot fi ușor diferite față de variantele integrale, lactatele degresate rămân o sursă de nutrienți.

Procesul de obținere a lactatelor degresate începe cu colectarea și filtrarea laptelui crud, pentru a elimina impuritățile.

Urmează etapa de separare a grăsimii, care se realizează în mod industrial cu ajutorul separatoarelor centrifuge.

Aceste utilaje funcționează pe baza diferenței de densitate dintre grăsime și restul componentelor laptelui, astfel că sub acțiunea forței centrifuge, globulele de grăsime, fiind mai ușoare, sunt separate și colectate, iar laptele rezultat are un conținut scăzut de grăsimi. Prin reglarea procesului se poate obține lapte cu diverse grade de degresare.

După degresare, laptele este supus de obicei procesului de pasteurizare, care are rolul de a distruge microorganismele patogene și de a prelungi durata de valabilitate a produsului, fără a afecta semnificativ valoarea nutritivă.

În funcție de tipul de produs dorit, laptele degresat este apoi fermentat cu culturi lactice pentru obținerea iaurtului sau a chefirului, coagulat pentru obținerea brânzeturilor slabe sau supus altor procedee tehnologice specifice fiecărui lactat.

Este adevărat că lactatele bogate în grăsimi îngrașă?

Mulți oameni evită să consume lapte integral sau lactate integrale deoarece presupun că grăsimile și caloriile suplimentare vor duce la kilograme în plus. Cu toate acestea, multe studii au arătat că, de fapt, consumul de produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi poate ajuta la gestionarea greutății.

Conform unui studiu din 2016 realizat pe 18.438 de femei, un consum crescut de produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi a fost asociat cu un risc mai mic de creștere în greutate pe o perioadă de 11 ani. Pe de altă parte, nu a existat o asociere semnificativă între consumul de lactate cu conținut scăzut de grăsimi și creșterea în greutate.

Un alt studiu din 2017 a constatat că aportul de grăsimi din lactate nu a fost asociat cu un risc mai mare de creștere în greutate, boli de inimă sau diabet de tip 2.

În mod similar, o analiză din 2020 a 29 de studii a concluzionat că consumul de lactate cu conținut ridicat de grăsimi nu a fost asociat cu creșterea în greutate sau cu creșterea raportului de grăsime la copii.

Cât de sănătoase sunt lactatele degresate

În ultimii ani, recomandarea de a alege lactatele degresate în locul celor integrale, care a dominat ghidurile nutriționale timp de decenii, a început să fie reevaluată pe baza unor date științifice mai recente și mai nuanțate.

Totuși, atât lactatele degresate, cât și cele integrale oferă proteine de calitate, calciu, potasiu, vitamina B12 și alți micronutrienți esențiali. Conținutul de calciu, de exemplu, este practic același, pentru că acesta se găsește în partea apoasă a laptelui, nu în grăsime.

Pe de altă parte, prin îndepărtarea grăsimii se pierd vitaminele liposolubile. Grăsimea laptelui este purtătoare naturală pentru vitaminele A, D, E și K, care au nevoie de lipide pentru a fi absorbite eficient în organism. În lactatele degresate, aceste vitamine se regăsesc în cantități mult mai mici.

Laptele nu este doar o sumă de nutrienți izolați, ci un sistem complex în care grăsimile, proteinele și mineralele interacționează. Grăsimea laptelui conține acizi grași specifici care par să aibă efecte neutre sau chiar benefice asupra metabolismului și inflamației, diferite de grăsimile saturate din alte surse. Prin degresare, această structură naturală este parțial „ruptă”, iar produsul final nu mai funcționează identic în organism.

Mai mult, lactatele degresate, fiind mai sărace în grăsimi, tind să fie mai puțin sățioase, ceea ce poate duce, în practică, la consumul unor porții mai mari sau la apariția mai rapidă a senzației de foame.

Descoperă și Cât de sănătos este consumul de lapte vegetal

Când este recomandat să consumi lactatele degresate

Există situații în care laptele degresat poate fi cea mai bună alegere.

De exemplu, dacă urmezi o dietă foarte săracă în calorii, alegerea laptelui degresat poate fi o opțiune mai bună, deoarece are mai puține calorii, dar conține aproximativ aceeași cantitate de proteine ​​per cană (237 ml).

Laptele degresat este, de asemenea, considerat un ingredient bogat în nutrienți, ceea ce înseamnă că oferă o doză mare de vitamine și minerale cu foarte puține calorii.

De fapt, laptele degresat este una dintre cele mai bogate surse alimentare de calciu, oferind aproximativ 325 mg per cană. Acest lucru este chiar mai mare decât conținutul de calciu al laptelui integral, care este de 306 mg per cană.

De asemenea, poate fi o modalitate excelentă de a crește aportul de alte vitamine și minerale importante, inclusiv vitamina D, fosfor și potasiu, arată healthline.com.

Sunt grăsimile saturate periculoase?

Deși persoanele cu niveluri ridicate de colesterol sau boli de inimă ar putea fi nevoite să respecte recomandările medicului lor și să își monitorizeze aportul de grăsimi saturate, acestea pot fi totuși savurate ca parte a unei diete echilibrate pentru persoanele fără aceste afecțiuni.

De fapt, mai multe studii sugerează că un aport crescut de grăsimi saturate nu este direct asociat cu un risc mai mare de boli de inimă, accident vascular cerebral, atac de cord.

Inițial, cercetătorii credeau că grăsimile saturate creșteau nivelul colesterolului, ceea ce, la rândul său, creștea riscul de boli de inimă. Cu toate acestea, relația dintre grăsimile saturate și colesterol este mult mai complicată.

Deși grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol LDL (rău), acestea cresc și nivelul de colesterol HDL (bun), ceea ce poate ajuta de fapt la protejarea împotriva bolilor de inimă.

În plus, există diferite tipuri de LDL, iar particulele foarte mici și dense de LDL sunt cele care au cele mai dăunătoare efecte asupra inimii și arterelor. Deși grăsimile saturate pot crește nivelul colesterolului, acestea schimbă de fapt LDL-ul de la particulele mici și dense la particulele mari, mai puțin dăunătoare.

Mai mult, alte cercetări sugerează că anumite alimente bogate în grăsimi saturate pot avea un impact diferit asupra sănătății inimii. De exemplu, o analiză a arătat că brânza și iaurtul au fost de fapt asociate cu un risc mai mic de boli de inimă, în timp ce carnea roșie și untul au fost asociate cu un risc mai mare.

Din acest motiv, este important să se ia în considerare compoziția nutrițională generală a unui ingredient, mai degrabă decât să se concentreze exclusiv pe nutrienții individuali, respectiv pe cantiatea de grăsime pe care o conține.

Chiar dacă multe cercetări noi pun la îndoială legătura directă dintre grăsimile saturate și sănătatea inimii, acestea pot totuși crește nivelul colesterolului la unele persoane. Prin urmare, persoanele cu boli de inimă sau cu niveluri ridicate de colesterol ar putea lua în considerare înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate cu alte ingrediente.

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE