Când pică Floriile în 2026 – cum se calculează data la care pică Paștele și Floriile

Cum se calculează data la care pică Paștele și Floriile

Data la care sunt sărbătorite Paștele și Floriile este diferită de la an la an și ele sunt calculate de Biserica Ortodoxă după niște criterii bine stabilite.

Data sărbătorii Paştelui a fost stabilită la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325 d.Hr., fiind fixată în prima duminică de după luna plină ce urmează echinocţiului de primăvară.

Data la care este stabilit Paștele și, implicit și Floriile, depinde de două fenomene astronomice importante, unul cu dată fixă, echinocţiul de primăvară, care are loc pe 21 martie și unul variabil, anume prima lună plină ce apare după acest echinocţiu, cunoscută drept ”luna plină pascală”. Deplasarea Lunii în jurul Pământului face ca data Învierii Domnului și data la care sunt sărbătorite Floriile să fie diferite de la un an la altul.

Acest mod de calcul a fost folosit până în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, deoarece vechiul calendar iulian producea o întârziere anuală. Anul astronomic este cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul iulian, ceea ce duce, la fiecare 128 de ani, la acumularea unei zile în plus. Reformele lui Papa Grigore al XIII-lea au readus echinocţiul de primăvară la data de 21 martie. Calendarul gregorian a fost adoptat treptat de întreaga lume creştină, cu excepţia Patriarhiei Ierusalimului, Bisericii Ortodoxe Ruse și Bisericii Ortodoxe Sârbe, care folosesc încă calendarul neîndreptat. Biserica Ortodoxă Română a trecut la calendarul gregorian în anul 1924.

Pentru a nu mai exista diferențele dintre aceste biserici ortodoxe și pentru a menține o unitate în ceea ce privește data sărbătorii Paștilor, Bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit, în anul 1927, ca Paştile să fie serbat în toată creştinătatea ortodoxă după pascalia stilului vechi, adică în același timp cu Bisericile rămase la calendarul neîndreptat, arată Doxologia.ro.

Când pică Floriile în 2026

Sărbătoarea de Florii este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin-ortodox, este prăznuită întotdeauna în duminica de dinaintea Paștelui și deschide Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, perioada de pregătire spirituală intensă pentru Învierea Domnului.

În 2026, Paștele ortodox este celebrat pe 12 aprilie, astfel că duminica Floriilor pică pe 5 aprilie.

Ce semnificație au Floriile

Duminica Floriilor are o semnificație aparte pentru creștini. Potrivit scrierilor religioase, Iisus a intrat în Ierusalim călare pe un asin, iar mulțimile L-au întâmpinat cu ramuri de măslin și strigând „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului!”. Acest gest simboliza recunoașterea Sa ca Mesia și Împărat spiritual al poporului. În acea vreme, era obiceiul ca un rege victorios să fie primit astfel în cetate, însă Iisus a ales un mod smerit de a intra.

Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. Duminica Floriilor are, astfel, o dublă semnificație. Pe de o parte, este o sărbătoare luminoasă, plină de speranță și recunoștință, iar pe de altă parte anunță începutul Săptămânii Patimilor, perioadă solemnă și plină de evlavie din anul bisericesc.

În vechime, Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Patimilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi, cei care urmau să se boteze mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Crezul. Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.

Tradiții și superstiții de Florii

În România, Duminica Floriilor este însoțită de numeroase tradiții și credințe populare, care îmbină spiritul religios cu obiceiurile transmise de la generație la generație.

• Fiind o zi de sărbătoare cu mare însemnătate, oamenii merg la biserică în număr mare. Tot de Florii, postul se ușurează prin dezlegarea la pește, astfel că masa de duminică este adesea una festivă.

• Se spune, de asemenea, că vremea din Duminica Floriilor anunță cum va fi de Paști, dacă este cald și frumos, și sărbătoarea Învierii va veni cu vreme bună.

• O altă credință veche spune că nu este bine să se planteze nimic în pământ în această zi, pentru că roadele nu vor fi bogate.

• Sărbătoarea Floriilor mai este numită în popor şi “Nunta urzicilor”, pentru că urzicile înfloresc în această zi şi nu vor mai fi bune de mâncat.

Ce semificație au ramurile de salcie de Florii

Una dintre cele mai populare tradiții de Florii este sfințirea ramurilor de salcie. Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România.

Pe de altă parte, există și legendă despre ramurile de salcie. Potrivit acesteia, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei.

Ce se face cu ramurile de salcie după Florii

În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli. Alţii respectă o altă tradiție de Florii, le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.

De asemenea, în unele zone, crenguțele de salcie sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele necăsătorite, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an.

Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.

Se mai spune că nu este bine să arunci ramurile de salcie uscate din casă până nu aduci unele proaspete ca să le înlocuiești. Astfel, aceste ramuri de salcie, păstrate în casă tot anul, se spune că feresc gospodăria de trăsnete, furtuni și grindină.

Vezi și cele mai frumoase mesaje de Florii pe care să le trimiți celor dragi.

Rugăciune pentru Duminica de Florii

Doamne, Dumnezeul nostru, Care șezi pe heruvimi; Cel ce ai arătat puterea Ta și ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea și prin Învierea Sa; Căruia, venind în Ierusalim spre patima cea de bunăvoie, poporul care ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, ramuri de copaci și stâlpari de finic, I‑a prevestit învierea, Însuți, Stăpâne, păzește‑ne și pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte‑prăznuire.

Și precum pe acele popoare și pe acei prunci care Ți‑au strigat Ție: osana, apară‑ne și pe noi, că prin laude și cântări duhovnicești să ne învrednicim de dătătoarea de viață învierea cea de-a treia zi, în Hristos Iisus Domnul nostru, cu Care împreună ești binecuvântat, cu Preasfântul și bunul și de‑viață‑făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Dumnezeule Preasfinte, cum voi putea să-Ți mulțumesc cu vrednicie pentru viața ce mi-ai dat? Tu m-ai scos din întunericul neființei și viața mea este un dar al bunătății Tale, care m-a păzit până acum, mă sprijină în necazuri și-mi întâmpină trebuințele. Tu ești Cel ce priveghezi asupra mea, îndreptezi pașii mei în calea binelui și mă aperi de ispite.

Când mă rătăcesc, Tu mă întorci în calea poruncilor Tale, când mă poticnesc, Tu mă sprijini, când cad, Tu mă ridici și când păcătuiesc, Tu mă întorci și-mi deschizi părinteștile Tale brațe.

O, cât de multe sunt datoriile mele către Tine, pentru că mi-ai dat viață și mi-ai dat în toate zilele semne despre părinteasca Ta bunătate și îngrijire. Plin, așadar, de vie recunoștință, Ție îți închin toate zilele vieții mele, și mai ales această zi de sărbătoare pentru mine, și mă rog cu umilință ca bunătatea Ta să nu mă părăsească în tot timpul vieții mele, și înțelepciunea Ta să mă povățuiască totdeauna în calea binelui și fericirii, pentru rugăciunile și mijlocirile sfântului (al cărui nume îl porți) și ale Preacuratei Maicii Tale.

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru Cel ce ești întru cele înalte cu Tatăl și ești purtat pe aripi de Heruvimi și cântat de Serafimi, care în zilele venirii Tale în trup ai binevoit pentru a noastră mântuire a ședea pe mânzul asinei și ai primit binecuvântarea pruncilor, ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu șase zile de patima cea de bunăvoie, ca să mântuiești lumea prin Cruce, prin îngroparea și Învierea Ta!

Și precum atunci oamenii, care ședeau în întuneric și în umbra morții, având ramuri de copaci și stâlpari de finic Te-au întâmpinat pe Tine, Fiul lui David, mărturisindu-Te, așa și pe noi, care acum în această zi de înainte prăznuire, purtând în mâini stâlpari și ramuri de copaci, păzește-ne și ne mântuiește.

Și precum acele popoare și copiii Ți-au adus Osana, învrednicește-ne și pe noi să Te slăvim în psalmi și cântări duhovnicești, cu suflete curate și buze neîntinate, în aceste zile ale patimilor Tale și să dobândim, fără de osândă, a ne împărtăși de bucuria Sfintei Învierii Tale și să cântăm și să proslăvim Dumnezeirea Ta, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii, vecilor. Amin!

Sursă foto – Shutterstock.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE