Cuprins:
Despre tatuaje
Tatuajele nu sunt nici pe departe o invenție a omului modern, ba dimpotrivă. Cea mai veche dovadă că oamenii se tatuau datează încă de acum mai bine de 5000 de ani.
În întreaga lume, în diferite culturi, tatuajele au avut nenumărate semnificații. Nomazii siberieni antici, polinezienii indigeni, nubienii, nativii sud-americani și grecii au folosit cu toții tatuajele, dar din diverse motive: pentru a se proteja de rău; pentru a-și declara dragostea; pentru a sublinia statutul sau credințele religioase; ca podoabe și chiar ca forme de pedeapsă.
Cel mai vechi tatuaj din istorie
Egiptenii antici au fost considerați mult timp cei mai vechi artiști tatuatori, datorită descoperirii mumiilor tatuate. Asta pentru că cele mai vechi exemple cunoscute de tatuaje au fost pentru o lungă perioadă de timp egiptene și au fost prezente pe mai multe mumii feminine datate în jurul anului 2000 î.Hr. Acest lucru s-a schimbat în 1991, odată cu excavarea lui Otzi Omul Gheților, o mumie înghețată veche de 5.300 de ani, aflată în apropierea graniței italo-austriece, al cărei corp era tatuat.
În mileniile care au trecut de când Otzi a fost tatuat, tatuajele au proliferat în întreaga lume. Conform unui studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew, 32% dintre americani au cel puțin un tatuaj, iar mulți dintre acești americani împărtășesc motivații comune. Șaizeci și nouă la sută dintre adulții tatuați din SUA spun că s-au tatuat pentru a „onora sau a-și aminti de cineva sau ceva”, în timp ce 47% spun că au vrut să facă și o declarație despre anumite credințe sau oameni, iar 32% spun că s-au tatuat și pentru a-și îmbunătăți aspectul personal. Se pare că mulți dintre strămoșii noștri din întreaga lume au avut motivații similare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7c89b9bcccd009a2623fa7fab57a2c1e.jpg)
Cum se făceau tatuajele în vechime
Un instrument descris drept un vârf metalic ascuțit fixat într-un mâner de lemn, care a fost datat în jurul anului 3000 î.Hr., pare să fi fost folosit pentru a crea tatuaje. De asemenea, au fost descoperite seturi de instrumente mici din bronz în jurul anului 1450 î.Hr., acestea fiind asemănătoare cu niște ace late și aplatizate. Dacă erau legate împreună într-un mănunchi, acestea ar fi oferit modele repetate de puncte multiple.
Aceste instrumente sunt, de asemenea, remarcabil de asemănătoare cu instrumentele de tatuaj mult mai târzii folosite în Egiptul secolului al XIX-lea.
De obicei, în pielea înțepată cu astfel de instrumente se introducea un pigment închis sau negru, cum ar fi funinginea. Se pare că alte culturi antice foloseau și culori mai strălucitoare, cum ar fi inuiții, despre care se crede că foloseau o culoare galbenă alături de pigmenții mai întunecați.
Cum se fac tatuajele în zilele noastre
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/cum-se-face-un-tatuaj-1024x681.jpg)
Tatuajul este considerat și astăzi o formă de artă corporală și presupune introducerea unui pigment colorat sub piele, pentru a crea un desen permanent. Procesul este realizat cu ajutorul unui aparat special numit mașină de tatuat, care funcționează pe baza unui sistem de ace foarte fine ce se mișcă rapid, perforând stratul superior al pielii, epiderma, și depunând cerneala în stratul de dedesubt, numit dermă.
Înainte de începerea tatuajului, artistul tatuator urmează o serie de pași importanți pentru igienă și precizie. În primul rând, se dezinfectează zona pielii care urmează să fie tatuată și se rade părul de pe suprafața respectivă, pentru a preveni infecțiile și pentru a permite acului să lucreze uniform. Tatuatorul trebuie să poarte întotdeauna mănuși sterile de unică folosință, iar toate acele și cartușele folosite trebuie să fie noi și sigilate, pentru a elimina riscul contaminării.
Apoi, se aplică pe piele șablonul tatuajului, realizat fie manual, fie digital, pentru a marca locul exact și forma dorită. După ce clientul confirmă designul și poziționarea, tatuatorul pornește mașina de tatuat și începe să introducă cerneala sub piele.
Mișcările sunt precise și controlate, uneori se lucrează mai întâi cu conturul desenului, iar apoi se adaugă umbrele și culorile. Procesul poate dura de la câteva minute la mai multe ore, în funcție de dimensiunea și complexitatea tatuajului.
După finalizare, zona este curățată și se aplică un unguent antibacterian, apoi tatuajul este acoperit cu o folie protectoare pentru a-l feri de praf și bacterii.
Tatuatorul trebuie să ofere instrucțiuni clare pentru îngrijirea de după procedură, care include spălarea blândă a zonei, evitarea scărpinării, expunerii la soare sau băilor lungi, până când pielea se vindecă complet.
Un tatuaj realizat corect, cu echipamente sterile și de către un artist profesionist, este sigur și durabil. Totuși, fiind o procedură care implică penetrarea pielii, este important ca studioul să respecte norme stricte de igienă, iar persoana tatuată să urmeze toate recomandările de îngrijire, pentru a evita infecțiile sau deteriorarea desenului.
Riscuri la care te expui când îți faci un tatuaj
Deși tatuajele sunt astăzi o formă de expresie personală tot mai populară și, atunci când sunt realizate corect, în condiții de igienă, riscurile pot fi minime, ele rămân totuși o procedură invazivă. Asta înseamnă că presupun penetrarea pielii cu ace și introducerea de substanțe străine în organism, deci există anumite riscuri medicale și estetice de care e important să fii conștient înainte de a lua decizia de a te tatua.
Riscuri de infecție când îți faci un tatuaj
Cel mai frecvent și mai serios risc este infecția. Aceasta poate apărea dacă:
- acul sau echipamentele nu sunt sterile,
- tatuatorul nu respectă regulile stricte de igienă,
- sau dacă persoana tatuată nu îngrijește corect zona în perioada de vindecare.
Infecțiile pot fi locale, manifestându-se prin roșeață, umflătură, durere și secreții purulente, sau sistemice, în cazuri grave, când bacteriile pătrund în sânge. În studiouri neigienice, există chiar riscul transmiterii unor boli grave, precum hepatita B, hepatita C sau HIV, de aceea sterilizarea riguroasă este absolut esențială.
Reacții alergice
Cernelurile de tatuaj conțin diverse pigmenți și substanțe chimice care pot provoca reacții alergice, mai ales în cazul culorilor roșii, galbene sau albastre. Aceste reacții pot apărea imediat după tatuaj sau chiar la luni sau ani distanță. Ele se manifestă prin mâncărimi persistente, umflături, pete roșii sau noduli în zona tatuată.
Persoanele cu piele sensibilă sau cu antecedente de alergii ar trebui să discute în prealabil cu tatuatorul sau chiar cu un dermatolog, pentru a testa compatibilitatea pielii cu pigmentul.
Reacții inflamatorii și formarea de cicatrici
În timpul procesului de vindecare, este normal ca pielea să fie ușor inflamată, însă uneori organismul reacționează mai puternic. În unele cazuri, se pot forma granuloame, noduli mici sub piele, sau cicatrici hipertrofice și cheloide, adică zone de piele îngroșată și reliefată, care pot modifica aspectul tatuajului. Aceste reacții sunt destul de rare.
Probleme dermatologice
Pigmenții introduși în dermă pot complica uneori diagnosticul unor boli de piele, cum ar fi cancerul cutanat, deoarece modificările de culoare sau textură pot fi mai greu de observat sub un tatuaj. De aceea, medicii recomandă să nu se tatueze zone cu alunițe sau leziuni suspecte.
Riscuri în timpul procedurilor medicale
Un alt risc mai puțin cunoscut este legat de procedurile imagistice, cum ar fi RMN-ul. Unele cerneluri conțin particule metalice care pot reacționa în câmpul magnetic al aparatului, provocând senzații de arsură sau disconfort în zona tatuată. Deși aceste cazuri sunt rare, ele sunt documentate medical.
Riscuri estetice și emoționale
Pe lângă aspectele medicale, există și riscuri de natură estetică. Un tatuaj poate să nu iasă exact cum a fost planificat, culorile pot fi inegale, contururile pot fi strâmbe sau desenul se poate deforma în timp, odată cu îmbătrânirea pielii.
De asemenea, este important să ții cont de faptul că tatuajele sunt permanente. Înlăturarea lor este posibilă doar prin laser, un proces costisitor, dureros și care nu garantează dispariția completă a pigmentului.
Tatuajele pot fi o formă minunată de exprimare artistică și personală, însă nu sunt lipsite de riscuri. Pentru a le minimiza, este esențial să alegi un studiou autorizat, un artist profesionist care respectă toate normele de igienă și să acorzi atenție îngrijirii de după tatuare. De asemenea, e bine să te informezi despre compoziția cernelurilor și să consulți un medic dermatolog dacă ai probleme de piele sau alergii cunoscute.
Descoperă și Sfaturi pentru îngrijirea pielii în sezonul cald
Cât durează vindecarea unui tatuaj
Vindecarea unui tatuaj este un proces care se desfășoară treptat, pe parcursul mai multor săptămâni. În medie, pielea are nevoie de între două și șase săptămâni pentru a se reface complet, însă durata exactă depinde de mai mulți factori cum ar fi dimensiunea tatuajului, locul în care este făcut, tipul de piele și modul în care este îngrijit după realizare.
Imediat după tatuare, pielea este considerată o rană deschisă, pentru că acele au pătruns în stratul superficial și au depus cerneala în dermă. În primele zile, zona este adesea roșie, ușor umflată și sensibilă la atingere.
În această perioadă, tatuajul trebuie menținut curat și protejat cu o folie, conform instrucțiunilor tatuatorului, pentru a evita infecțiile.
După câteva zile, pielea începe să formeze o crustă subțire, iar tatuajul poate părea mat și ușor „cojit”. Aceasta este o etapă firească a regenerării pielii. Mâncărimile pot fi supărătoare, însă este foarte important să nu zgârii și să nu desprinzi cojile, pentru că astfel riști să pierzi pigmentul și să deteriorezi aspectul tatuajului. În această fază, pielea de la suprafață se regenerează, iar cerneala se stabilizează în straturile profunde.
Pe măsură ce săptămânile trec, tatuajul începe să-și recapete culorile clare și contururile bine definite. Chiar dacă la exterior pare vindecat după două-trei săptămâni, procesul de vindecare internă continuă până în jurul săptămânii a șasea. Pielea rămâne sensibilă la soare și la frecare, așa că este important să eviți expunerea directă la razele UV, înotul sau băile lungi, și să hidratezi zilnic zona cu o cremă potrivită.
Descoperă și Cum să îţi protejezi pielea în sezonul rece
Sursă foto – Shutterstock.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ad8dfa8624c33e6a3213be985a0ed0be.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2e478027cddb80ca853606dc954b8c97.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ff5036ba6fa8bd6c8d35668c037c3b1d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_76576e432ae4a9b200ecc4d43fcd55f0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_856f3faa7fa1173891eaaeda45672854.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bab059b0f65779321f178333c2c4129a.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b6d522c1aad49e2b656c362c1e74c97c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_25efce4f08f1e6b20ba0c0b269d0452b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_e0fcb9445905913cc62b52ad95da1b43.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_fce062ba7eb532d9280366377df3f81f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_2dfb7f2119ad2106e5537ae9c8aa51bb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_84a13e0979d1ba74a39d4cec5cf46088.jpg)
Monden
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_e93b7c9d89c0872f49d3d2f7902d957a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_633b401b74f5a25430917168e525d5d7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_09ba5521dfb3faeea95ef9d88c147275.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_f57681bcef5929f0e80c8068f949fc83.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2800360b7b7dc37a3b8df258c089d287.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_43903fd25aec42dbd74d69ce3ae13202.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_57fd5f13c95b939e38181f5e90ce18a8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_abc4b80a6fabfaa049c6c55a8a2747b6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_6372eda3af29a8baa250a140ef68ec6f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_2a5b24cd3b69d1eed2cc2345edb186ae.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_d3f1c4d8c0cd3a5486712d6e1233a7ed.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_b9c80801cd3213faac6c506588f2c5f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/riscuri-tatuaj.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0629d9b70e0bb4c111646115489d2f2c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_5ab5ee5b30dc07875a36bb34ee5aeb45.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/abuz-copii.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/09/profimedia-0595761193.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_3c3ee7a976a5661f2ee42851b1fd89eb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_b1040e400dd4a66b0dca2de62155ca0c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2018/09/img1148.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/daniel-pavel-desafio-aventura-pro-tv.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_97cf73c01a4525ea2b607a890a3a1b91.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_24dd664a9b588eb19c90f293c6d284ca.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_59e78f710318059ef3252bf0f6f8a917.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_41bf4be5b34163f96e1ee8457c7255a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/ciprian-ciucu-george-simion-anca-alexandrescu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/sondaj-pardite-octombrie-2025.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/spital-judetean-urgeta-slatina.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/shutterstock2498881165-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/bine-pentru-tine-1.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/251030impxppcrobrightfriday1200x628.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/ce-este-kidult.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/elev-calcule-matematice.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/polish20251021112718763.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/seria-telefoane-samsung-s25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/cat-costa-un-iphone-17-la-emag-inainte-de-black-friday-2025.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/charlie-ottley-a-pus-juramantul.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/4937587641237791081687432315370389332920674n.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/deseuri-electronice.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/sofer-sufla-etilotest.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/romania-va-reveni-la-eurovision-dupa-2-ani-a-anuntat-tvr--editia-viena-2026-va-marca-70-de-ani-de-la-debutul-concursului-e1761839846696.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/colaj-baluta-ciucu-drula-alexandrescu--foto-facebook-dumitru-angelescu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/10/betleem-oras-din-cisiordania-ocupata-foto-profimedia-e1761243721656.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/11/zohran-mamdani-hepta8564395-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.