Pisica sălbatică - curiozități și lucruri surprinzătoare despre acest animal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pisica sălbatică seamănă destul de mult cu pisica domestică, ele făcând parte din aceeași familie. Totuși, cele două specii sunt ușor diferite și nu doar din punct de vedere al aspectului.
Cuprins:
Descoperă lucruri intersante și curiozități despre pisica sălbatică:
Cum arată pisica sălbatică
Pisica sălbatică, specie ce are denumirea de Felis silvestris, mai este numită popular și mâță sălbatică sau cotoi sălbatic. Este o felină mică, nativă din Europa și din partea vestică a Asiei și Africii.
La prima vedere este foarte asemănătoare cu pisica de casă, în special cu exemplarele tigrate pe nuanţe gri. Diferenţele fiziologice, nu doar comportamentale, transpar însă la o analiză puţin mai atentă care ne ajută să diferenţiem la sigur orice pisică domestică de surata ei sălbatică.
Astfel, pisica sălbatică are coada groasă în mod egal pe toată lungimea. Inclusiv vârful este gros şi rotunjit. Acesta are întotdeauna o zonă de culoare negră de 4-5 centimetri lungime, urmată de câteva inele de asemenea negre, bine conturate şi distincte, urmate de alte câteva inele închise la culoare, dar mai slab conturate. Are o dentiţie tipic de felină, cu dinţi proporţional mai mari şi mai solizi decât ai pisicilor domestice.
Pot să ajungă 45–80 cm de lungime, coada de 25–40 cm și masa de 3–8 kg. Subspeciile africane sunt în general mai mici și au culori mai deschise.
Ce mănâncă pisica sălbatică
Pisica sălbatică este un prădător înzestrat cu simţuri excelente, iar auzul şi văzul sunt cu adevărat remarcabile. Atacă ca orice felină clasică, după o pândă îndelungată, sau după un furişat abil, urmat de un salt exploziv. Dacă ratează, nu-şi mai urmăreşte prada scăpată, ci îşi conservă energia pentru o nouă tentativă de vânătoare. Aleargă bine, dar pe distanţe scurte. Asemeni tuturor felinelor, anduranţa şi rezistenţa fizică la alergat nu este punctul său forte.
Se hrăneşte îndeosebi cu rozătoare de toate mărimile, de la şoareci de câmp şi de pădure la iepuri. Dar nu se dă în lături nici dela şopărle, broaşte, peşti şi păsări de toate mărimile de la vrăbii la găina cocoşului de munte. Atacă uneori iezi de căprioară şi se hrăneşte şi cu peşti atunci când are ocazia.
Unde trăiește pisica sălbatică
Pisica sălbatică a fost, datorită aspectului și dimensiunilor ei, mai puțin râvnită și vânată decât râsul. Ca urmare, astăzi se întâlnește din Delta Dunării până în munți, pe teritorii mult mai largi decât râsul. Ea preferă pădurile liniștite, cât mai întinse, cu mulți arbori bătrâni și hățișuri.
Conform estimărilor specialiştilor judeţele cu cele mai multe pisici sălbatice sunt Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Arad, Mureş, Neamţ, Cluj, Bistriţa, Iaşi, urmate de restul judeţelor ţării unde este mai rară.
Ca și râsul, este un animal singuratic, dar în perioada împerecherii poate fi întâlnită și în grupuri. Pisica sălbatică se împerechează în februarie-martie, iar după o gestație de circa 70 zile, femela naște 2-4 pui. Aceștia sunt orbi timp de 10-12 zile. După numai o lună, puii sunt capabili să își urmeze mama la vânătoare. De la aproximativ 3 luni pot vâna singuri. O caracteristică a împerecherii la pisica sălbatică este glanda perianală, de secreție externă, ce secretă un lichid cu miros de valeriană, folosit pentru marcarea teritoriului, dar și pentru atragerea partenerului. După unele ipoteze mirosul acesta provoacă reacția de vânare necontrolată din partea râsului.
- Descoperă lucruri interesante și despre alte animale sălbatice din România
Curiozități despre pisica sălbatică
- Pe baza fosilelor descoperite, cercetătorii suţin că pisica noastră sălbatică (Felis silvestris silvestris) descinde direct din pisica lui Martelli ( Felis silvestris lunensis), astăzi dispărută, dar care trăia în Europa în urmă cu aproximativ 250.000 ani. Studiile şi analizele moleculare recente au demonstrat că pisicile sălbatice africane au evoluat distinct de cele europene, „doar” în urmă cu circa 20.000 ani.
- Creierul pisicii este destul de mic, reprezentând doar 0.9 la sută din masă corpului, dar el are o suprafaţă cu circumvoluţiuni cerebrale uimitoare şi o structură care este aproximativ 90 la sută similară cu a noastră.
- Pisicile flămânde vor face un strigăt de urgenţă sau un sunet de mieunat într-o gamă de frecvenţe între 220 şi 520 hertzi, deşi torc la o frecvenţă mai mică.
- Pisicile pot sări de 5 ori lungimea propriului corp. În termeni umani, ar fi echivalentul unei sărituri de lungimea unui bazin.
- Pisicile pot vedea noaptea de 5 ori mai bine decât oamenii – în special dacă țintă este în mișcare – chiar dacă nu pot distinge atât de multe culori că ochiul uman.
- Descoperă și cele mai interesante curiozități despre pisici
- Esti interesat de viața felinelor, vezi mai multe despre leu, leopard, ghepard, panteră și tigru
Costica2023 26.01.2024, 16:28
Pisicile sălbatice joacă un rol important în menținerea echilibrului ecologic
Costica2023 26.01.2024, 16:29
Ele controlează populațiile de rozătoare și au un impact asupra altor specii din lanțul trofic
Costica2023 26.01.2024, 16:30
În unele regiuni, pisicile sălbatice pot fi percepute ca o amenințare pentru animalele domestice sau pentru culturile agricole