Animale sălbatice din România. Ce specii trăiesc în țara noastră și unde le întâlnim

Iată cele mai cunoscute specii de animale sălbatice din România și unde trăiesc ele:

Animale sălbatice din România

Pădurile, munții și câmpiile din România reprezintă încă un mediu propice pentru animalele sălbatice.

Iepurele de câmp

Iepurele de câmp este întâlnit în foarte multe zone din România, începând din Delta Dunării şi chiar până la munte. Totuși, zonele de câmpie sunt preferatele sale, camuflându-se foarte bine în aceste arii. Lungimea unui iepure de câmp este de 70 de centimetri şi greutatea poate ajunge până la 5 kilograme.

Ariciul

Ariciul are 25-30 de centimetri la maturitate, cu o coadă de 2-5 centimetri. Este întâlnit la câmpie, zone umede, deal şi munte. Locuieşte în păduri de foioase, tufişuri, mărăcinişuri sau în Delta Dunării, în zonele înalte. E un mare amator de insecte şi râme, broaşte, cadavre, ouă şi puii de pasăre care stau la sol, dar şi ciuperci, fructe şi iarbă. Consumă pepeni. Iarna hibernează.

Recomandări

Nicușor Dan poate să se apuce de prezidențiale. Îl ajută PSD și PNL

Hârciogul

Hârciogii trăiesc de regulă în regiunile de șes sau munte cu climă uscată, sau semiuscată. Hrana lor este în general de natură vegetală, formată din semințe, rădăcini, fructe, frunze sau flori, ce o procură din iarba sau tufișurile care cresc în regiunile de stepă, sau zonele păduroase din munți. Dar ei pot face și pagube însemnate în terenurile cultivate cu cereale sau zarzavaturi. Animalele mai consumă de asemenea insecte, nevertebrate mici sau pui de păsări, șoareci, broaște și șerpi.

Ursul brun

Ursul brun este cel mai mare animal sălbatic din România. Un urs brun mascul ajuns la maturitate poate să cântărească, în medie, 250-300 de kilograme, și poate ajunge la o greutate maximă de 480 de kilograme și o lungime de 2,5 metri. Femelele de urs brun sunt mai mici, greutatea lor variind între 150 și 250 de kilograme

Recomandări

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul său: „Vor deveni cu siguranţă o ţintă”

Vulpea

Vulpea este și unul dintre cele mai des întâlnite animale sălbatice din România și este mai activă noaptea decât ziua. Vulpea are corpul zvelt, ochii oblici şi mustăţi lungi. Blana vulpii e foarte căutată, fiind adesea victima vânătorilor pentru blană. Vulpea e un animal singuratic, numai în perioada împerecherii umblând în perechi.

Veveriţa

Veverița populează atât păduri de confiere, dar şi cele de foioase. Veverița poate fi întâlnită chiar şi în parcurile din orașe. Femela naşte chiar și două generaţii de pui pe an. Veveriţa fată şapte pui, care ajung la maturitate la un an. Populaţia de veverițe din România este stabilă ca număr, pentru că, în prezent, nu mai este atât de vânată.

Recomandări

Politico: De ce Klaus Iohannis are șanse să preia șefia Comisiei Europene. Lista posibililor înlocuitori ai Ursulei von der Leyen

Popândăul

Un rozător de mici dimensiuni care face parte din familia veveriţelor. Diferenţa este că popândăul are părul mai scurt. E întâlnit frcevent la câmpie. Blana este de culoare galben-cenuşie, iar pe burtă este de un galben ruginiu.

Nevăstuica

Nevăstuica e unul dintre animalele sălbatice răspândite în toată Europa, în aproape toate formele de relief. Evită spaţiile deschise, iar exemplarele de la câmpie sunt pe malurile apei. E un prădător agresiv. Fiecare nevăstuică poate captura pânî la 3.000 de şoareci pe an.

Porcul mistreț

Porcul mistreț este, de asemenea, unul dintre mai cunoscute animale sălbatice din România. Acesta trăiește mai ales în păduri, și poate fi găsit peste tot, începând din Deltă și până în Carpaţi. Mistețul are o culoare neagră-cafenie şi scoate sunete asemănătoare porcilor domestici. Este vânat ca trofeu şi carne, dar este bine de știut că acesta poate ataca omul. Porcul mistreș este, practic, strămoşul porcului domestic.

Dihorul

La noi în ţară avem două specii de dihori care trăiesc doar în Dobrogea – dihorul de stepă şi dihorul pestriţ. Se hrăneşte cu şoareci şi şobolani, dar şi cu păsări, ouă, iepuri sau peşti. Se reproduc o signură dată pe an şi după un an, puii sunt capabili să formeze o familie proprie.

Bursucul

În România, bursucul trăieşte în regiunile cu păduri dese. Are 20-25 de kilograme şi hibernează iarna. Bursucul trăieşte 12-18 ani şi stă mai tot timpul în vizuină. El iese doar noaptea, când se hrăneşte. Bursucul se hrănește fructe, seminţă, ouă, viermi, rădăcini, insecte, porumb şi pui de păsări

Lupul

Cu mulți ani în urmă, lupul era unul dintre cele mai des întâlnite animale sălbatice din România și putea fi găsit în toate zonele țării. Acum lupii mai pot fi găsiți doar în zonele montane şi foarte rar mai coboară în păduri dese. În anul 2019, România a raportat către Comisia Europeană un număr de 2.500 – 3.000 de exemplare de lupi cenușii.

Căprioara

Deși multă lume crede că ar fi aceeași specie, cerbul și căprioara sunt totuși animale sălbatice diferite. Căprioara are o lungime a corpului de aproximativ 95-135 de cm, o înălțime de aproape 65-75 de cm și o greutate medie de 15 – 35 de kilograme. Masculii sănătoși dezvoltă coarne destul de scurte, lungi de doar 20-25 de cm. După ce masculul tânăr își pierde coarnele și încep să îi crească altele, acestea sunt acoperite de un strat subțire de blană ca o catifea.

Cerbul

Cerbul carpatin și cerbul lopătar sunt cei mai mari ierbivori din România, cântărind aproximativ 250-300 de kilograme. E întâlnit în toate zonele carpatice, nu doar în masivele montane. Cerbul lopătar are coarnele mai late, ca niște lopeți, de unde îi vine și numele. O altă metodă de a-i deosebi este după blană: cerbul lopătar are în timpul verii un păr roșiatic-maro, cu pete albe, iar iarna gri închis cu pete neclare.

Pisica sălbatică

Pisica sălbatică seamănă destul de mult cu cele domestice, dar este mai mare, ajungând adesea la peste 10 kilograme. Pisica sălbatică este întâlnită în zonele de deal cu păduri liniştite, în Delta Dunării sau în zone montane joase.

Animale sălbatice din România care trăiesc în apă

Vidra

E un mamifer acvatic întâlnit mai des în Delta Dunării. Este un animal protejat de lege şi poate fi vânat doar cu autorizaţie. Vidra poate ajunge la un metru lungime. Are corpul adaptat mediului acvatic. Se hrăneşte în general cu peşte sau raci, broaşte sau mamifere acvatice mici. Se împerechează o dată pe an.

Chițcanul de apă

Chițcanul de apă (Neomys fodiens) este un mamifer ce trăiește atât în mediul acvatic cât și în mediul terestru. Preferă pâraiele și râurile cu apă curată și curgere lentă. Înotător și scufundător excelent, se îndepărtează foarte rar de mal. Hrana este compusă din raci mici, insecte acvatice, broaște sau pești de dimensiuni mici.

Broasca țestoasă de apă

Broasca țestoasă de apă ( Emys orbicularis ) mai este denumită și țestoasă europeană sau țestoasă de baltă. După cum îi spune și numle îi plac bălțile și lacurile dar și apele curgătoare cu un curent slab. Prezența ei în tara noastră este destul de sinuoasă. Sunt zone unde este reprezentată bine, cum ar fi Delta Dunării și zone de unde a dispărut în totalitate. În momentul de față este o specie protejată pentru că este o specie afectată foarte mult de dispariția habitatului.

• Descoperă cele mai puțin știute curiozități despre animale

Animale sălbatice din România pe cale de dispariție

Diversitatea ecosistmemelor din România reprezintă habitatul ideal pentru multe specii de animale sălbatice. Din păcate însă, vânatul ilegal și defrișările necontrolate produc adevărate ravagii în rândul speciilor de animale sălbatice din România.

Râsul

Râsul este un animal sălbatic pe cale de dispariție în România, așadar râsul carpatin e văzut din ce în ce mai rar în ţara noastră. Chiar și când numărul exemplarelor era mai mare, râsul era unul dintre cele mai discrete animale din România. Râsul vânează iepuri, marmote, veverițe, șoareci și alte rozătoare, bursuci, păsări, oi, vulpi, mistreți, capre negre, căprioare, cerbi. Un râs adult are nevoie de 1,1 – 2 kilograme de carne pe zi.

Capra Neagră

De asemenea o specie de animale sălbatice pe cale de dispariție este Capra Neagră. Aceasta are 110-130 de centimetri şi o coadă scurtă. Trăieşte în regiunile înalte din munţii Carpaţi. Perioada de gestaţie durează şase luni, iar iezii devin maturi la vârsta de trei ani. Pericolele naturale la care sunt expuse frecvent caprele negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul sau vulturul.

Zimbrul

Zimbrul este și el un animal sălbatic pe cale de dispariție în România, existând foarte puține exemplare pe teritoriul țării noastre. Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa, ajungând să cântărească până la 1.000 de kilograme și să aibă o înălțime de chiar și peste 1,7 metri. În trecut, zimbrul era prezent pe tot continentul, cu excepția unor zone din Spania, Italia și nordul Scandinaviei.

Castorul

Castorul a fost unul dintre minunatele animale sălbatice din România, dar în ultimii ani nu au mai putut fi identificate exemplare ale acestei specii. Castorii trăiau în toată ţara, dar acum se încearcă repopularea în judeţul Braşov. Castorul a dispărut din cauza vânatului pentru blană şi carne. Castorul este mai mare animal din specia rozătoare din Europa și poate ajunge la 20 de kilograme. Este un rozător ierbivor şi construiesc baraje din lemne, crengi sau iarbă.

• Vezi mai multe despre animalele pe cale de disparitie din Romania si din lume

Urmărește-ne pe Google News