Programul FIV 2026 așteptat să salveze prăbușirea demografică a României: ,,Mii de cupluri infertile nu își permit să devină părinți”, susține Andreas Vythoulkas
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul 2024 a marcat un record sumbru pentru România: cele mai puține nașteri din ultimul secol, sub 150.000 de nou-născuți. În acest context de „prăbușire demografică”, reluarea programelor de finanțare a procedurilor de fertilizare in vitro (FIV) de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de către Primăria București nu mai este doar un ajutor financiar, ci o măsură de supraviețuire națională. Fără aceste fonduri, mii de cupluri care se luptă cu infertilitatea ar fi forțate să renunțe definitiv la visul de a avea un copil. Am discutat cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist în infertilitate, care de la începutul carierei a ajutat să vină pe lume peste 10.000 de copii în România, despre Programele FIV 2026, despre lupta contra cronometru a viitoarelor mame, dar și despre realitatea din spatele statisticilor: copii care nu s-ar fi născut niciodată fără sprijinul statului.
Cuprins:
- Radiografia crizei demografice și detaliile sprijinului financiar pentru FIV
- Adeverința cu indicație FIV, necesară la depunerea dosarului pentru înscrierea în Programul Național FIV
- Stilul de viață are impact asupra sănătății reproductive
- Vârsta maternității „împinsă”cât mai târziu, însă ceasul biologic este același
Radiografia crizei demografice și detaliile sprijinului financiar pentru FIV
Datele oficiale indică faptul că fertilitatea în România a scăzut la 1,54 copii per femeie, sub pragul de înlocuire de 2,1. Pentru a combate acest declin, proiectul de act normativ, promovat la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a inclus câteva măsuri esențiale de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii:
- Valoarea ajutorului: 15.000 lei (ajutor financiar neimpozabil).
- Structura voucherelor: Un voucher de 5.000 lei pentru medicamente și unul de 10.000 lei pentru proceduri medicale.
- Eligibilitate: Cupluri și femei singure între 20 și 45 de ani, cu diagnostic de infertilitate. Infertilitatea în România afectează aproximativ 10-15% din cuplurile de vârstă reproductivă.
Alexandra Mănăilă: Ce înseamnă, concret, reluarea programelor FIV în acest an – cel de la Ministerul Muncii și cel de la Primăria București – și ce noutăți aduc față de anii anteriori?
Dr. Andreas Vythoulkas: În primul rând, mă bucură foarte mult că există continuitate și voință în ceea ce privește existența Programului Național. Sunt mii de cupluri cu infertilitate care, în lipsa acestor fonduri, pur și simplu renunță la visul lor de a avea un copil. E adevărat că suma oferită de minister nu acoperă integral costurile necesare procedurii de fertilizare in vitro, dar este un ajutor binevenit.
Aș spune, deci, că reluarea programelor FIV, atât cel Național, cât și cel de la Primăria București, precum și alte programe finanțate local, este o veste excelentă atât pentru cuplurile care își doresc un copil, dar și pentru noi, ca țară.
Gândiți-vă că în anul 2024 s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultimii 100 de ani, sub 150.000 de nou-născuți. Fără măsuri de susținere a creșterii natalității, România se prăbușește demografic. O țară fără copii este, practic, o țară fără viitor…
Cât privește noutățile, și noi, medicii, le așteptăm cu mare interes. Ce știm până în momentul de față este că Ministerul Muncii va încerca să crească numărul beneficiarilor, deci al cuplurilor care se pot înscrie în Programul Național FIV, prin atragerea de fonduri europene care să suplimenteze bugetul alocat. Anul trecut, de exemplu, bugetul alocat programului a fost de 100 de milioane de lei, sumă de care au beneficiat aproximativ 6.000 de cupluri. În 2026, e posibil să vedem o dublare a bugetului, deci și o creștere semnificativă a numărului de beneficiari.
Noi sperăm să nu existe modificări majore în privința criteriilor de eligibilitate, dar, cum spuneam, ca urmare a acestui „supliment financiar” din fonduri europene, e posibil sa apară unele modificări. Rămâne de văzut ce se va întâmpla, după ce vor fi publicate normele, acestea vor fi supuse dezbaterilor publice și modificate, dacă este necesar, pentru a da cât mai multor cupluri șansa de a obține suma necesară procedurii FIV.
Alexandra Mănăilă: Când estimați că vor putea cuplurile să înceapă efectiv procedurile?
Dr. Andreas Vythoulkas: În momentul de față nu știm cu exactitate când devine activ Programul Național FIV. Știm că sunt discuții, că există interes și urmează să fie stabilit bugetul. Chiar recent am văzut o declarație a ministrului Muncii, care spunea că Programul FIV este o prioritate și până la sfârșitul lunii februarie va fi pus la punct bugetul, urmând ca ulterior să fie stabilite celelalte proceduri necesare. Depunerea și acceptarea dosarului, iar ulterior primirea voucherelor durează undeva la 2-3 luni.
Eu, personal, sper ca Programul să debuteze cât mai rapid, pentru că timpul este cel mai mare dușman al fertilității, mai ales în privința femeilor cu vârsta peste 35 de ani. Fiecare lună contează pentru cuplurile care se confruntă cu infertilitatea.
Alexandra Mănăilă: Care sunt criteriile de eligibilitate pentru cuplurile care doresc să acceseze programul FIV în 2026? Care sunt diferențele între cele două programe?
Dr. Andreas Vythoulkas: Încă nu știm care sunt criteriile de eligibilitate pentru Programul Național FIV în 2026, dar pot să vă spun care au fost anul trecut. Și anume: femeia să aibă vârsta între 20 și maximum 45 de ani împliniți, să aibă cetățenie română și domiciliul în România, ambii parteneri să aibă calitatea de asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, să existe diagnosticul de infertilitate și recomandare de la medicul specialist pentru procedura de fertilizare in vitro.
Pentru Proiectul „FIV3 – O șansă pentru cuplurile infertile”, prin care se acordă sprijin financiar pentru cuplurile cu infertilitate din București, există deja buget alocat inclusiv pentru anul acesta, până în decembrie 2026. În mare, sunt cam aceleași criterii de eligibilitate, cu una în plus, respectiv femeia să aibă domiciliul stabil în București sau viză de reședință obținută cu cel puțin 6 luni înainte de data aplicării în proiect.
Alexandra Mănăilă: Câte proceduri FIV sunt finanțate pentru fiecare cuplu în cadrul programului?
Dr. Andreas Vythoulkas: Dacă se păstrează normele de anul trecut, fiecare cuplu poate beneficia de trei proceduri FIV distincte pe parcursul aceluiași an. Ca să fiu mai exact, dacă prima procedură FIV nu are succes, cuplul poate aplica din nou pentru accesarea fondurilor din bugetul de stat. La fel și în cazul unui al doilea eșec. Asta, în condițiile în care nu sunt ocupate toate locurile și, deci, bugetul nu este epuizat la acel moment.
Adeverința cu indicație FIV, necesară la depunerea dosarului pentru înscrierea în Programul Național FIV
Alexandra Mănăilă: Ce investigații ar trebui să își facă o pacientă sau un cuplu chiar acum, înainte de deschiderea oficială a programului?
Dr. Andreas Vythoulkas: În primul rând, este important de precizat că, înainte de analize, este necesar ca pacienta/cuplul să vină la specialistul în infertilitate pentru a afla care este cauza infertilității. Această primă consultație este obligatorie, pentru că doar așa descoperim dacă este cu adevărat nevoie de fertilizare in vitro. Oamenii trebuie să știe că în multe cazuri infertilitatea se tratează și altfel decât prin fertilizare in vitro. Există medicamente specifice, intervenții chirurgicale, în unele cazuri chiar și micile schimbări în stilul de viață pot face diferența.
Dar revenind la analize, avem nevoie de ele pentru a stabili un diagnostic care să presupună necesitatea procedurii FIV. Dacă rezultatele indică acest lucru, specialistul în infertilitate emite o adeverință cu indicație FIV, necesară la depunerea dosarului pentru înscrierea în Programul Național.
Există mai multe analize care pot fi recomandate, în funcție de particularitățile fiecărui cuplu, dar în general acestea constau în: profil hormonal complet, ecografie transvaginală, test Babeș Papanicolau, analize de secreții și culturi, histerosalpingografie, spermogramă și spermocultură.
Alexandra Mănăilă: Cât de important este momentul în care începe stimularea ovariană și cum influențează șansele de succes?
Dr. Andreas Vythoulkas: Nu există un „calendar universal”, pentru că fiecare pacientă are propriul ritm biologic, propriul profil hormonal și propriul istoric medical.
Momentul optim este ales în funcție de mai mulți factori: regularitatea ciclului menstrual, nivelurile hormonale, rezerva ovariană, ecografia transvaginală și istoricul procedurilor anterioare. Toate acestea ne arată când ovarele pot răspunde cel mai bine la medicație.
O stimulare începută prea devreme sau prea târziu poate influența calitatea ovocitelor, numărul lor și, implicit, șansele de a obține embrioni viabili. În schimb, o stimulare începută la momentul potrivit poate optimiza răspunsul ovarian și poate crește probabilitatea de a obține ovocite mature, cu potențial bun de fertilizare.
De aceea insist mereu ca pacientele să fie monitorizate atent încă din primele zile ale ciclului. FIV nu este o procedură standardizată, ci un tratament personalizat, iar sincronizarea corectă a stimulării este una dintre cheile succesului.
Alexandra Mănăilă: Câte cupluri poate trata clinica prin fondurile alocate prin cele două programe?
Dr. Andreas Vythoulkas: În baza estimărilor pe care le avem în acest moment, clinica noastră poate trata aproximativ 3.500 de cupluri prin fondurile alocate prin Programul Național FIV și prin programul derulat de Primăria București. Este un număr important, care reflectă atât capacitatea medicală și logistică a echipei noastre, cât și interesul crescut al pacienților pentru aceste programe de sprijin.
Pentru noi, fiecare cuplu înseamnă o poveste diferită și o abordare personalizată, iar accesul la finanțare face ca tot mai multe persoane care altfel nu și-ar permite tratamentul să poată începe demersurile pentru a avea un copil. Ne pregătim constant, atât din punct de vedere medical, cât și organizatoric, pentru a putea gestiona acest volum de pacienți în condiții optime, fără a face compromisuri în ceea ce privește calitatea actului medical sau atenția acordată fiecărui caz în parte.
Este important de subliniat că aceste programe nu înseamnă doar cifre, ci șanse reale pentru mii de familii. Fiecare dosar aprobat reprezintă un pas înainte pentru cuplurile care își doresc să devină părinți, iar rolul nostru este să îi însoțim cu profesionalism și empatie pe tot parcursul acestui drum. Dacă finanțarea va fi extinsă, așa cum se discută, ne dorim să putem sprijini chiar și mai multe cupluri în anii următori.
Stilul de viață are impact asupra sănătății reproductive
Alexandra Mănăilă: Sunt recomandate schimbări de stil de viață înainte de începerea procedurii FIV?
Dr. Andreas Vythoulkas: Categoric, dacă există lucruri care pot fi îmbunătățite, atunci cu siguranță acum este cel mai bun moment, pentru că există motivația supremă, aceea de a avea un copil.
Un stil de viață echilibrat poate avea un impact pozitiv asupra sănătății reproductive, însă nu vorbim despre schimbări radicale sau despre „rețete miraculoase”. Înainte de o procedură FIV, recomand pacienților mei să se concentreze pe odihnă adecvată, alimentație echilibrată, activitate fizică moderată și evitarea factorilor nocivi, fumat, alcool, energizante.
Am observat că pacienții care intră în procedură într-o stare generală bună tolerează mai ușor tratamentul și parcurg etapele cu mai multă energie și optimism. Gestionarea stresului este, de asemenea, importantă. FIV poate fi o experiență încărcată emoțional, iar sprijinul psihologic și comunicarea deschisă cu echipa medicală pot face o diferență reală în modul în care pacienții traversează procedura.
Alexandra Mănăilă: Câți copii ați adus pe lume prin FIV de la începutul carierei?
Dr. Andreas Vythoulkas: Sunt peste 10.000 de copii în toată România, chiar și din străinătate. Dar să știți că nu toți au fost concepuți prin FIV. Cum spuneam mai devreme, sunt multe cazuri de infertilitate care se rezolvă prin alte metode decât fertilizarea in vitro. De aceea, subliniez de fiecare dată importanța consultului la medicul specialist în infertilitate atunci când sarcina nu apare pe cale naturală. Am avut pacienți care au așteptat ani întregi să se întâmple acest lucru, dar fără succes, nu au venit la medic de teamă că vor avea nevoie de FIV, că nu vor avea bani pentru procedură, când de fapt cauza era ușor de rezolvat și mult mai ieftin.
Vârsta maternității „împinsă”cât mai târziu, însă ceasul biologic este același
Alexandra Mănăilă: Observați o creștere a numărului de paciente care apelează la FIV la vârste mai înaintate? Cu cât a crescut vârsta?
Dr. Andreas Vythoulkas: Da, există o tendință în creștere a cuplurilor care se adresează medicului specialist în infertilitate pentru a obține sarcina la vârste mai înaintate. Este o tendință vizibilă nu doar în România, ci la nivel global. Tot mai multe femei își doresc copii după 38-40 de ani, iar acest lucru se reflectă direct în practica medicală.
În urmă cu 10-15 ani, media de vârstă a pacientelor care apelau la FIV era în jur de 35 de ani. Astăzi, media a crescut cu câțiva ani, iar eu văd frecvent paciente de 39-42 de ani care vin să caute soluții. Din păcate, contextul social este de așa natură să „împingă” vârsta maternității cât mai târziu. Înainte de a ne gândi măcar la un copil, ne dorim o carieră de succes, un partener care să fie pe aceeași lungime de undă, o stabilitate financiară... Toate acestea durează, însă ceasul biologic este același, nu putem întoarce timpul pentru a avea organismul de la 20-30 de ani.
Această creștere a vârstei nu este neapărat o problemă în sine, dar aduce provocări medicale specifice, pentru că fertilitatea scade natural odată cu vârsta, iar rezerva ovariană se diminuează. De aceea, evaluarea corectă și personalizarea tratamentului sunt deosebit de importante.
Alexandra Mănăilă: Ne spuneți povestea unui cuplu care a efectuat FIV prin intermediul programelor, fie cel al Ministerului, fie de la Primărie, care altfel nu și-ar fi permis și care a reușit să aducă pe lume un copil?
Dr. Andreas Vythoulkas: Am avut, la un moment dat, o pacientă pentru care singura șansă de a deveni mamă era fertilizarea in vitro. Suferea de endometrioză și avea trompele înfundate, iar visul de a avea un copil părea imposibil. Nu își permitea costurile procedurii și a fost nevoită să aștepte doi ani, până când programul național de FIV a fost reluat.
Când programul a reînceput, s-a întors la clinică cu speranță. Cu sprijinul financiar oferit de stat, a putut face procedura, iar astăzi este mama unor gemeni. A reușit din prima încercare.
Acești copii nu s-ar fi putut naște fără existența acestui program. Sunt dovada vie că, uneori, un sprijin la momentul potrivit poate schimba destine.
Alexandra Mănăilă: Ce trebuie să știe orice femeie/cuplu care intenționează să facă proceduri FIV?
Dr. Andreas Vythoulkas: Le spun întotdeauna pacienților mei că este important să pornească pe acest drum optimiști și încrezători, dar și cu așteptări realiste. FIV poate oferi șanse foarte bune, dar nu garantează rezultatul din prima încercare, nicăieri în lume. De aceea e bine să se „înarmeze” cu perseverență, cu răbdare și cu încredere în echipa medicală cu care au pornit la drum.
Primăria Capitalei a anunțat în noiembrie 2025 cum vor putea beneficia cuplurile sau femeile singure din București de ajutorul de 15.000 de lei pentru FIV.
Citeşte întreaga ştire: Cum pot beneficia cuplurile și femeile singure din București de ajutorul de 15.000 lei pentru tratamentele FIV
