Crește numărul infecțiilor bacteriene care nu mai răspund la antibiotice: una din șase e rezistentă la medicamente standard
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) avertizează că una din șase infecții bacteriene nu mai răspunde la tratamentele standard cu antibiotice, marcând o creștere alarmantă a fenomenului de rezistență antimicrobiană (AMR) la nivel global, conform Euronews.
Cuprins:
Antibioticele își pierd eficacitatea
Multe antibiotice și-au pierdut eficacitatea împotriva infecțiilor bacteriene comune din 2018 încoace, potrivit celui mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Fenomenul, cunoscut sub numele de rezistență antimicrobiană (AMR), apare atunci când bacteriile și alți agenți patogeni evoluează până la punctul în care antibioticele standard nu mai pot controla infecțiile.
„Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Constatările OMS, bazate pe peste 23 de milioane de cazuri din 104 țări, arată că rezistența a crescut în 40% din combinațiile agent patogen-antibiotic analizate din 2018 până în 2023.
Problema este deosebit de gravă în țările cu venituri mici și medii, unde capacitatea de diagnostic microbiologic și accesul la tratamente eficiente sunt limitate.
În Asia de Sud-Est și estul Mediteranei, una din trei infecții bacteriene este rezistentă la antibiotice, comparativ cu una din cinci în Africa.
Nici regiunile dezvoltate nu sunt ferite. Potrivit unui studiu citat de OMS, numărul de decese cauzate de rezistența antimicrobiană în țările cu venituri ridicate ar putea crește de la 125.000 la 192.000 până în 2050.
Infecțiile spitalicești, cele mai periculoase
Raportul OMS evidențiază o creștere rapidă a rezistenței la antibioticele esențiale în rândul bacteriilor Gram-negative, responsabile de cele mai grave infecții spitalicești. Aceste infecții pot duce la sepsis, insuficiență organică și deces.
Specii precum Klebsiella pneumoniae și E. coli au prezentat rate de rezistență de peste 70% în anumite regiuni din Africa, reducând dramatic opțiunile de tratament.
De asemenea, bacteriile Salmonella și Acinetobacter devin din ce în ce mai rezistente la antibiotice puternice, precum carbapenemele și fluorochinolonele.
Mai mult, chiar și ultimul tratament eficient pentru gonoree, ceftriaxona, dă semne de rezistență în unele zone din Estul Mediteranei, amenințând să transforme această infecție cu transmitere sexuală într-una netratabilă.
OMS cere acțiuni urgente
Raportul îndeamnă statele să reducă utilizarea excesivă a antibioticelor puternice și să crească ponderea celor „Access”, antibiotice de primă linie, până la 70% din utilizarea globală până în 2030, conform unui obiectiv stabilit de ONU.
„Viitorul nostru depinde, de asemenea, de consolidarea sistemelor de prevenire, diagnosticare și tratare a infecțiilor și de inovarea cu antibiotice de generație următoare și teste moleculare rapide la fața locului”, a mai adăugat Tedros Adhanom Ghebreyesus.
O veste bună vine de la cercetătorii de la MIT, care au folosit inteligența artificială pentru a crea două noi antibiotice care să lupte cu superbacteriile.
