Rezistența la antibiotice ucide 1,3 milioane de oameni anual. Medic: „Luăm cam degeaba, în cantitate mare și ne face și rău”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În fiecare an, la nivel global mor 1,3 milioane de oameni din cauza rezistenței antimicrobiene. Numai în acest an, în Uniunea Europeană au murit aproximativ 35.000 de persoane, informează News.
Cuprins:
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice
Pe 18 noiembrie este serbată Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice care subliniază pericolele rezistenței antimicrobiene.
Tot în această perioadă are loc Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene. Asta pentru că milioane de oameni mor în fiecare an din această cauză.
Medicii avertizează că utilizarea incorectă a antibioticelor face infecțiile greu de tratat, ceea ce poate duce la decese și costuri mari.
„Profesioniştii din sectorul sănătăţii doresc să atragă atenţia asupra necesităţii de a adopta cele mai bune practici atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi, pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente”, informează, instituţiiile din domeniul sanitar.
Concret, vom ajunge să nu mai avem cu ce să ne tratăm, dacă vom folosi în continuare antibiotice în mod incorect. Pentru că infecţiile obişnuite devin din ce în ce mai dificil de tratat.
„Rezistenţa la antimicrobiene (AMR) este o ameninţare critică pentru sănătatea tuturor persoanelor, cauzând anual, la nivel global, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de decese. Se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în UE/SEE din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice”, precizează documentul citat.
Românii, campioni la consumul de antibiotice
Se știe că românii se tratează „după ureche”, asta și pentru că accesul la medici este îngreunat.
În anul 2021, România era pe primul loc la consumul de antibiotice din UE. Mai exact, în țara noastră s-au consumat 25,7 doze zilnice la 1.000 de locuitori pe zi în 2021, față de media europeană care era de 16,4. În schimb, în Țările de Jos și Austria, aportul zilnic definit a fost între 8 și 10 doze antibiotic la 1.000 de locuitori în 2021.
„Suntem foarte mari fani ai Fluorochinolonelor în România. Consumăm dublu decât media UE și asta cam dintotdeauna, în condițiile în care riscurile asociate chinolonelor sunt foarte mari, iar rezistența la acestea este foarte mare. Altfel spus luăm cam degeaba, în cantitate mare și ne face și rău.”, a transmis dr. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, prin intermediul unei rețele de socializare.
Este vorba de norfloxacin, ciprofloxacin, ofloxacin, levofloxacin, care se numără printre cele mai utilizate astfel de pastile. Alături de acestea Amoxicilina, Doxiciclina, Flucloxacilin, Fosfomicin, Cefalexin, Phenoximetil penicilină și altele, atrage atenția medicul de familie.
„Principalele riscuri ale fluorochinolonelor sunt; infecția cu Cl. Difficile, interacțiuni medicamentoase multiple, scăderea pragului convulsivant, toxicitate pe nervi și tendoane, prelungirea intervalului QT.”, a mai scris dr. Sandra Alexiu pe Facebook.
„Suntem, alături de Grecia, printre cei mai "fideli" consumatori de antibiotice, pentru orice… de la boli febrile severe până la stare proastă asociată unei boli banale. Și astfel mulți microbi devin rezistenți…”, a evidențiat și dr. Mihai Craiu, anterior.
O amenințare globală
Potrivit unui studiu publicat de The Lancet, în 2021, au fost raportate aproximativ 4,71 milioane de decese asociate cu AMR bacteriană, dintre care 1,14 milioane au fost direct atribuite.
„Până în 2050 se vor aduna peste 39 milioane de decese produse de germeni multirezistenți la antibiotice, dacă nu facem nimic în actuala tendință de a abuza de uzul acestor medicamente.”, avertiza dr. Mihai Craiu, pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii.
La rândul lui, dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie a explicat: „Acest fenomen al antibiorezistenței apare atunci când microorganismele, cum ar fi bacteriile, dezvoltă rezistență la medicamentele care sunt concepute pentru a le ucide. Aceasta înseamnă că infecțiile obișnuite și rănile minore ar putea ajunge să pună viața în pericol dacă tendința actuală de antibiorezistență continuă.”
Măsuri pentru combaterea rezistenței la antibiotice
Fără acțiuni urgente, rezistența la antimicrobiene poate avea consecințe grave: infecții greu de tratat, proceduri chirurgicale și tratamente pentru cancer afectate, creșterea costurilor de sănătate și presiune asupra resurselor spitalicești.
„Rezistenţa la antimicrobiene (AMR) a fost identificată de Comisia Europeană, împreună cu statele membre, drept una dintre primele trei ameninţări prioritare pentru sănătate încă din anul 2022, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) propune o abordare integrată a acestei probleme de sănătate publică şi a emis o strategie globală de combatere a AMR.”, arată comunicatul.
România a adoptat o strategie pentru 2023-2030, cu obiectivul de a reduce consumul de antibiotice cu 27%, conform HG nr. 1005/2023.
Astfel, pentru utilizarea rațională a antibioticelor, acestea se eliberează doar pe bază de prescripție medicală, în cazuri unde există beneficii clare.
Conform Ordinului nr. 63 din 2024, antibioticele pot fi eliberate fără prescripție doar în caz de urgență, în cantitatea maximă necesară pentru o doză unică. Pacientul trebuie să completeze o declarație pe proprie răspundere și să consulte medicul ulterior pentru a obține o prescripție adecvată.
La jumătatea anului 2024, Alexandru Rafila, ministrul Sănătății anunța că a „ început să scadă consumul de antibiotice”, în urma acestei legi. Rezultatele actului normativ se vor vedea însă abia la sfârșitul anului. În acest context, ministrul spera ca România să nu mai facă parte din top 3 al țărilor din UE în privința consumului de astfel de medicamente.
