"Până în urmă cu câţiva ani mă consideram un om împlinit, având o familie frumoasă, cu o soţie iubitoare şi doi băieţi sănătoşi şi veseli. Din păcate, în ultima perioadă, problemele de tot felul au apărut şi am ajuns în situaţia de a nu mai putea să le dau singur de cap. Mai precis, coşmarul în familia mea a început în urmă cu aproape patru ani, când fiul cel mare, Cătălin Andrei, acum în vârstă de 14 ani, a fost depistat cu diabet zaharat de tip 1. De atunci, zi de zi, a trebuit să merg cu copilul la spital pentru a-i face injecţii cu insulină. A fost greu, dar eu şi soţia mea ne-am descurcat. Din păcate, la începutul acestui an, în urma unui consult medical de rutină, am aflat că şi fiul meu cel mic, Mihai Ştefan, de 8 ani, are tot diabet de tip 1, cu handicap grav. A fost o veste care ne-a bulversat şi care ne-a schimbat viaţa. Spun asta pentru că, imediat după verdictul dat de medici, soţia mea a fost nevoită să renunţe la serviciu pentru a-i supraveghea pe cei doi copii, şi în special pe cel mic. Astfel, am ajuns ca toţi patru să trăim dintr-un singur salariu de agent comercial. De bine, de rău, ne-am descurca şi cu aceste venituri mici, dar este cumplit să-ţi vezi ambii băieţi cum plâng şi se vaită că-i doare mâna după fiecare injecţie. Rugămintea mea este să ne ajutaţi, dacă puteţi, cu orice sumă pentru procurarea unei pompe care reglează glicemia şi introduce insulina automat în corp, un fel de pancreas artificial. Acest aparat nearajuta mult, pentru că n-ar mai trebui să mergem la doctor de patru ori pe zi, dar costă destul de mult, iar noi nu avem bani să-l achiziţionăm. Vă rog din suflet să ne ajutaţi, pentru a scăpa, măcar parţial, de acest coşmar pe care-l trăiesc împreună cu familia mea."
Laurenţiu Tocoianu, Bucureşti
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.