„Mă rog la Dumnezeu ca dosarul Hexi Pharma să nu ajungă la ÎCCJ pentru că (n.r. – Înalta Curte) nu are unde să-l depoziteze”, spunea șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, pe 7 martie 2018, la bilanțul Ministerului Public.

Înaltul magistrat se referea la cazul dezinfectanților diluați de firma Hexi Pharma, biocide folosite în peste 300 de spitale din România. Fără să realizeze, Cristina Tarcea își declina „răspunderea imobilară” într-o situație în care suferința viza mii și mii de familii de români. 

Cazul a pornit de o investigație a GSP din 2016, parte a dezvăluirilor de după Colectiv

Iar președinta ÎCCJ Cristina Tarcea nu făcea decât să oglindească, în avans, atitudinea pe care justiția a avut-o față de acest dosar pe parcursul celor 4 ani scurși de atunci.

Probe clare, viteză de mocăniță

Hexi Pharma a întreținut, ani de zile, prin dezinfectanți care nu omorau germeni, fenomenul infecțiilor nosocomiale. Cum s-a aflat că dezinfectanții erau neconformi:

  • Rețetele dezinfectanților din fabrică, publicate de presă;
  • Testele făcute de ziar la laboratorul ICECHIM;
  • Testele făcute de stat la același laborator;
  • Testele cerute de procurori și chiar de firmă la laboratoare acreditate din afara țării, Cehia și Italia. 

Vreme de un an, între martie 2017 și martie 2018, dosarul Hexi Pharma a bântuit pe la mai toate instanțele bucureștene. Tribunalul București, Judecătoria Sector 5, Curtea de Apel București.

Cum s-ar zice în anecdota specifică Văii Vaserului, pe unde circulă mocănița din Maramureș, a fost ca dialogul dintre mecanicul garniturii și o bătrânică:

– Mătușă, sus, că pornim!
– No, apăi aș vrea, numa că mă grăbesc!

Într-un final, după un an, CAB i-a hotărât soarta: l-a întors la Tribunalul București, care l-a judecat în primă instanță.

Aici, directorul general Flori Dinu și cel de producție Mihail Leva, au fost condamnați la 3 ani, respectiv 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru înșelăciune. Compania Hexi Pharma a primit o amendă penală de 2,6 milioane de lei şi a fost obligată la plata unor prejudicii de peste 16 milioane de euro către 120 de spitale şi servicii de ambulanţă.

Era 30 ianuarie 2019. 

Dosarul, întors după ce a rămas în pronunțare

De aici, dosarul a fost preluat de Curtea de Apel. Părea că totul se mișcă, în sfârșit. În anul pandemiei, 2020, dosarul a mers, iar termenele s-au succedat până în septembrie, când s-a rămas în pronunțare. Era așteptată decizia definitivă. 

Amânată de mai multe ori, timp de 3 luni. Până când, în luna noiembrie, judecătorii CAB au repus cauza pe rol.

Motivul? Să ceară o expertiză contabilă și una chimică. Nu teste, care erau deja făcute. Expertize care să arate dacă se susținea că anumite cantități de substanțe intrau în fabrică și apoi nu se regăseau în compoziția finală a dezinfectanților.

Între timp, în iunie 2019, numită de CSM director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii (pentru un mandat de 3 ani), Lucreţia Postelnicu, fosta preşedintă a completului, a fost detaşată de la Curtea de Apel Bucureşti. 

Așa au trecut aproape doi ani. Decembrie 2020 – Septembrie 2022. 

O întrebare

Acum, în luna noiembrie, a fost ultimul termen. Ar părea că o decizie definitivă va fi dată în ianuarie 2023.

De la Curtea de Apel, colega Adriana Oprea transmite că inculpații au susținut că faptele s-au prescris. Iar procurorul nu i-a contrazis.

„Justiția nu are nicio opțiune decât să lucreze cu materialul legiuitorului. Dosarul a fost complex și revoluționar, având în vedere obiectul. Cerem instanței să țină seama de deciziile CCR privind prescripția”, a spus acesta.

Diseară le voi vorbi studenților de la University College London despre investigațiile de după tragedia din Colectiv. Ei au vizionat deja documentarul „Colectiv”, care înglobează munca de investigație din acei ani. Vor fi curioși, cu siguranță, ce s-a întâmplat în acest caz.

Oricât aș amâna răspunsul, el nu se va prescrie. 

Cei șapte judecători care au avut dosarul Hexi Pharma: 

  • Mihaela Camelia Andrei (Judecătoria Sector 5)
  • Mitu Stegaru (Tribunalul București, inițial, după ce s-a întors de la JS5 și în primă instanță)
  • Ana Mirela Păstoreanu (Curtea de Apel, cerere de abținere)
  • Adrian Păcurar (Curtea de Apel, cerere de abținere)
  • Lucreția Postelnicu (Curtea de Apel, plecată în 2021 în funcția de director adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii)
  • Iuliana Ciolcă (Curtea de Apel, va da decizia definitivă)
  • Mihai Alexandru Mihalcea (Curtea de Apel, va da decizia definitivă)
Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.
ABONEAZĂ-TE Cristi Rogozanu
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (2)
Avatar comentarii

croitoriudaniela09 08.11.2022, 19:09

Să scrieți și de prietenii dlui Tolontan din servicii ;) dacă tot susțineți că faceți materiale oneste

Avatar comentarii

cobra 11.11.2022, 14:30

Simplu... avans... si amanari pana a venit ..TERMENUL.....

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.