Opinie de
Claudiu Săftoiu
Toate articolele autorului

Dintre aceștia, mulți sunt politicieni au la activ unul, două, sau trei mandate la Parlamentul European, dacă socotim și cei doi ani de observatori UE, trimiși la Bruxelles în perioada de pre-aderarea României la UE, pentru acomodare cu atmosfera și responsabilitatea locului.

Mandatul confortabil de cinci ani și situația materială de invidiat – cu o indemnizație lunară netă de 7.000 de euro, plus cam 25.000 euro, tot pe lună, pentru plata salariilor colaboratorilor – fac din acești reprezentanți români privilegiații absoluți ai spectrului politic.

În fața unei asemenea oportunități, se pune întrebarea: ce și cât vor înapoia eurodeputații români, propriei țări, în termeni de poziționare, noi facilități de finanțare, sau integrare în proiecte cu rezultate directe pentru România? Sunt europarlamentarii români capabili să dea României ceva înapoi, ca să merite osteneala voturilor primite?

Testul de anduranță  – Europa, salvată de propriii cetățeni

În România, obiectivele politice europene ale candidaților nu au putut fi auzite în campania electorală, datorită scandalurilor de pe scena politică internă, care s-au ținut lanț. Cetățenii au rămas cam cu aceleași informații restrânse – despre instituțiile europene, despre drepturile și avantajele de a fi cetățean european -, ca și înainte de campania pentru europarlamentare, care s-a întins pe aproape două luni și jumătate.

Și totuși, prezența extrem de mare a cetățenilor europeni la aceste alegeri a făcut ca miza scrutinului pentru Europa să devină o sursă majoră de interes și îngrijorare, pentru cei peste 427 de milioane de votanți.

Peste 50,95% dintre europeni și-au exprimat opțiunea, aceasta fiind cea mai ridicată prezență la nivelul Uniunii Europene din ultimii 25 de ani.

În România, prezența la vot a fost de 49,02%.

Parlamentul European (PE) este legislativul UE și a fost înființat în 1952, când se numea ”Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului”.

În 1962, și-a schimbat numele în cel actual: Parlamentul European. Primele alegeri directe pentru parlamentul UE au avut loc în anul 1979. Europarlamentarii își desfășoară activitatea în trei sedii distincte: la Strasbourg (Franța), la Bruxelles (Belgia), și în Luxemburg.

Euforia europeană a învins eurofobia, la alegerile din 26 mai

Motivul care a scos oamenii din case în 2019, pe întregul continent european, a fost unul legat de modul în care Parlamentul European, Uniunea Europeană, ca un întreg, au răspuns exigențelor și așteptărilor cetățenilor lor, după cei 70 de ani de pace și prosperitate aduse națiunilor membre UE.

Alegerile din 2019 au reprezentat testul de anduranță al construcției europene, precum și rezistența la eșecurile evidente ale UE –  în privința politicilor sociale, a alocării fondurilor europene, în privința capacității slabe de răspuns la evenimente intruzive, precum criza imigranților, din 2015, cât privește multiplele disensiuni create de conceptul Europei celor două viteze, ori cu privire la politica de apărare comună discutabilă, precum și răspunsul necoordonat la agresiuni sau rapturi teritoriale din vecinătatea europeană – anexarea Crimeii de către Federația Rusă (2014), sau cât privește nemulțumirile legate de contribuția financiară la pușculița comunitară, lucru care a generat Brexit-ul.

Multe au avut europenii să reproșeze Europei, pe 26 mai, dar și mai multe, pentru care să-i mulțumească.

În ciuda frământărilor care au amenințat și amenință însăși structura Uniunii, forța de aglutinare a unui curent eurosceptic și eurofob dizolvant a fost mult mai mică, decât dragostea și atașamentul cetățenilor pentru Uniunea Europeană.

Așa s-au jucat alegerile europarlamentare, în 2019: între ”hater-ii” și ”lover-ii” Europei.

Funcții noi, poziții noi, angajamente noi pentru euro-aleșii români

În România, campania muribundă anti-UE și anti-stat de drept, purtată de coaliția la guvernare PSD-ALDE, a făcut parte din curentul eurosceptic care a cuprins deja Ungaria, Cehia, Polonia, Grecia, Italia, Franța și, desigur, Regatul Unit al Marii Britanii.

Dar tot în România, grupul partidelor de opoziție – PNL, PMP și USR-Plus – a convins 55,1% dintre votanții români să privească cu dragoste, spre Europa.

Europarlamentarii aleși ai României duc la Bruxelles principiile pentru care au luptat și în campania ce tocmai a trecut.

Unii au promis cu năduf că vor certa Europa; alții, că vor pune umărul la construirea viitorului european.

În perioada următoare, obiectivul noii garnituri de români aleși la Parlamentul European va fi să obțină funcții și poziții menite să profileze România, drept un stat-membru activ și competent reprezentat.

Liberalul Siegfried Mureșan – vicepreședinte PPE

În mai puțin de o lună de la alegeri, câțiva europarlamentari români au și urcat în ierarhia de la Bruxelles. Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE/PNL) a fost ales vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

Fost negociator al bugetului UE, fost purtător de cuvânt al PPE, Mureșan este cel mai profilat politician român din familia popularilor europeni. O excelentă reputație are și Adină Vălean, ani la rând vicepreședinte PPE și promotare a sute de proiecte benefice pentru piața europeană.

Dacian Cioloș – devenit președinte al noului grup ”Renew Europe”, printr-un lobby franțuzesc decisiv

De asemenea, fostul premier al României și comisar european, Dacian Cioloș a devenit primul român și primul om politic din Europa de Est ales în funcția de președinte al unui grup politic în Parlamentul European.

Un macronist convins, Cioloș a câștigat competiția internă din cadrul grupului ”Renew Europe”, formată din partidul ”En Marche”, al președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european condus de Guy Verhofstadt, Alianța USR PLUS din România, și liberalii premierului Olandei. Noul grup ”Renew Europe” deține 108 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, devenind a treia cea mai mare forță politică din PE.

Este știut că Dacian Cioloș a avut și are relații apropiate cu mediul politic din Franța. El a fost susținut de a doua țară din UE pentru a deveni comisar european din partea României, încă în al doilea mandat al Comisiei Barroso, din 2010-2014.

Klaus Iohannis – șanse pentru președinția Consiliului European?

Discuții despre o posibilă candidatură a lui Klaus Iohannis pentru președinția Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, s-au purtat, după alegerile din 26 mai. Iohannis ar reprezenta familia politică a popularilor europeni, cea mai mare și influentă grupare din hemiciclu (clădirea PE).

Articolul din ”Financial Times”, care îl evocă pe președintele român, a apărut puțin înainte de summit-ul Consiliului European, din 20-21 iunie.

Liderii UE sunt așteptați desemneze președinția celor mai importante instituții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană -, dar și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

Trebuie spus că rezultatele noilor alegeri europene duc politica compromisului la extrem, pentru a asigura o balanță de putere, atât în Consiliu, cât și în Parlamentul European.

Astfel, PPE are 179 membri, și S&D are 152 membri. Cele două foste mari grupuri nu mai pot genera o majoritate, care cere votul laolaltă a 376 de eurodeputați. Este astfel necesară implicarea unui al treilea grup politic: fie noul grup ”Renew Europe” – format din ALDE, partidul lui Emmanuel Macron și Alianța USR PLUS din România – , fie ”Verzii”.

Un compromis este obligatoriu. Astfel că, în cazul în care PPE obține funcția de președinte al Comisiei Europene, atunci ar putea ceda poziția de președinte al Consiliului European.

Este greu de presupus că PPE va putea păstra și poziția de președinte al Comisiei Europene și pe cea de președinte al Consiliului European. La nivelul Consiliului European, cutuma este ca un actual sau fost șef de stat sau de guvern să fie cel numit în funcția de președinte.

Președintele Klaus Iohannis este singurul afiliat PPE-ului. Mai mult, șeful statului român este apreciat și foarte susținut de liderii PPE, care l-au felicitat pentru ”succesul referendumului privind statul de drept”.

După euroalegeri, PPE și S&D nu mai pot forma o majoritate, iar un candidat precum Manfred Weber, fără funcții guvernamentale anterioare, este greu de susținut, deși până acum are susținerea șefilor de stat și de guvern din PPE.

Consiliul European care începe azi, 20 iunie, se va desfășura cu toate opțiunile pe masă. Mai mult, dacă negocierile vor eșua, este posibilă convocarea unui summit european pe 30 iunie. Noul Parlament European se va reuni, începând cu data de 2 iulie.

Laura Codruța Kovesi – spaima politicienilor corupți din UE?

Un alt nume românesc este vehiculat la Bruxelles: Laura Codruța Kovesi, ca procuror-șef european. Hărțuită de PSD și nerecomandată de guvernul Dăncilă pentru această funcție, fosta șefă a DNA este o eroină în Europa. Șansele ei rămân încă mari, pentru a ocupa o funcție care îi sperie pe politicienii europeni, așa cum i-a speriat și pe politicienii români, vreme de cinci ani.

Candidatura lui Kovesi încă se joacă, deși românca a ieșit din poziția de favorită, locul ei fiind luat de procurorul-șef al orașului francez Reims, Jean-Francois Bonhert.

În eventualitatea câștigării alegerilor pentru funcția de procuror-șef european, expunerea României va crește exponențial. În acest fel, Laura Codruța Kovesi va înapoia României prestigiul unei țări în care politicienii corupți nu au scăpare, pentru că, nu-i așa, ”în democrație, hoții merg la pușcărie”

Numirile în posturi cheie și funcțiile importante, în cadrul influentului mecanism birocratic bruxellez, reprezintă un prim deziderat al euro-aleșilor români, la începutul mandatelor proprii.

Indiferent din ce partide provin și cărei familii politice europene se afiliază, românii de la Burxelles au datoria să își servească țara care i-a trimis acolo.

Zilele care vor urma vor aduce surprize majore, iar reprezentanții noștri au obligația să se profileze la nivel înalt, pentru obiective înalte.

Imaginea dezastruoasă a guvernului României, monitorizat și admonsestat în plin exercițiu al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, trebuie spălată urgent, de fețele vechi și noi care vor purta steagul României la piept, pentru cinci ani lungi și hotărâtori.

Claudiu Săftoiu
Ilie Dumitrescu a recunoscut aventura cu soția unui polițist: "Omul m-a sunat și mi-a spus..."
GSP.RO

Ilie Dumitrescu a recunoscut aventura cu soția unui polițist: "Omul m-a sunat și mi-a spus..."

Horoscop 16 noiembrie 2019. Există riscul unor neînțelegeri cu cei dragi, pentru Raci
HOROSCOP

Horoscop 16 noiembrie 2019. Există riscul unor neînțelegeri cu cei dragi, pentru Raci