De ce decizia Curții Constituționale din 24 septembrie nu e ca oricare alta și care sunt mizele

În esență se va pronunța dacă creșterea graduală a vârstei de pensionare până la standardul de 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul venit net pentru magistrați este un test cu miză mare, poate ultimul. Sunt doar două posibile rezultate aici: Curtea Constituțională admite sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și legea pică testul de constituționalitate sau viceversa. Nu pot anticipa rezultatul, dar pot sublinia posibile indicii, în favoarea oricărei dintre variante, pornind de la câteva premise:

• Președintele Nicușor Dan a afirmat că: „atunci când Guvernul a venit cu propunerea, oamenii din guvern s-au uitat la toate deciziile CCR, pentru a evita să declare CCR neconstituțional proiectul”
• Premierul Ilie Gavril Bolojan a sugerat sau chiar a spus fățiș că dacă această lege pică testul de constituționalitate, pleacă.
• Curtea Constituțională a României este penetrată de foști judecători iubiți de Serviciul Român de Informații (SRI) prin care instituția urmașă a fostei securități și-a subordonat, (oare doar în trecut?), înfăptuirea justiției. Spre exemplu:

• Giani Stan, semnatar de protocol ticălos între Inspecția Judiciară și Serviciul Român de informații, prin care Inspecția Judiciară decidea, în marja SRI, ce procuror este „al țării” și trebuie să rămână în funcție o dată cercetat, și care, spre exemplu este în „dizgrația” interesului național. Și pensionar astfel special de la vârsta de 49 de ani, cu mandat la CCR până în 2031. Mai jos vedeți semnătura lui Giani lângă semnătura lui Mitică „câmp tactic” Dumbravă.

• Și la Bogdan Licu, pensionar special la 52 de ani, fost student submediocru și hoț de cuvinte (doctorat plagiat la Academia SRI), calități care l-au propulsat în timp (nu prea mult) în parchetul subordonat SRI prin protocol, și chiar la șefia acelui parchet, până când a devenit pensionar special la 52 de anișori, calitate din care își desfășoară mandatul de judecător Constituțional până în 2031, cumulând ca și Giani, pensia cu salariul de judecător constituțional.

Acest Bogdan Licu, cu doar puțin timp înainte de ieși la pensioară și de a deveni judecător constituțional, a mărturisit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în timp ce era intervievat pentru poziția de procuror general adjunct, că „au fost lăsați în pielea goală” după ce în 2016 Curtea Constituțională din care făcea parte Daniel Morar a scos SRI din „câmpul tactic” al justiției, câmp în care fusese încătușată de protocoalele ticăloase și secrete. 

Nici nu a apucat să clipească SRI după ce auzise că omul care terminase un doctorat plagiat la Academia SRI se plânge că se simte dezbrăcat fără scutul SRI, că domnul Licu a și fost înțolit, evoluând de la costumul lui Adam la roba de judecător constituțional.

Miercuri, 24 septembrie, Giani și Bogdan, a căror pensie rămâne neatinsă de decizie de decizie (după informațiile lor pensia specială + salariul de judecător constituțional cumulează peste 14.000 de euro lunar), vor lua o decizie care nu e ca oricare alta. 

Iată și posibilele rezultate.

• Aprecierea ca fiind „neconstituțională” a Legii (care în opinia mea, numai reformă nu e, și mai e și scrisă abracadabrant). În această situație, Bolojan pleacă la noua lui casă din Senat (nu la Oradea), potrivit propriilor promisiuni.

În opinia mea, șansele pentru ca CCR în actualul context să declare legea neconstituțională sunt mai degrabă mici, întrucât, dacă vorbele din anticamerele Curții Constituționale nu ar fi fost deja vorbite, Bolojan nu ar fi fost atât de ferm în a promite că va demisiona. Bolojan a adoptat aici exact aceeași conduită ca și sfătuitorul său de încredere (și al lui Nicușor Dan), Dragoș Anastasiu, cel care a dat șpagă timp de opt ani către ANAF ca să nu plătească datorate, după care a fost numit de Nicușor și de Bolojan să facă „reforma statului” (corupt). Dând în bobi, inventatorul „șpăgii de supraviețuire” Anastasiu a anticipat public cu trei zile înainte ca CCR-ul populat de alde Licu și Giani exact rezultatul privind decizia publicării declarațiilor de avere, inclusiv pentru șpăguitorii de supraviețuire: „e o tâmpenie”.

Așadar, în cazul șanselor mai reduse ca CCR să aprecieze mâine legea ca fiind „neconstituțională” – ceea ce mă îndoiesc, Bolojan va fi nevoit să respecte ceea ce, opinez eu, credea că este de neînchipuit, și să plece.

Un astfel de rezultat îl va pune pe Bolojan, despre care am argumentat în trecut că prin politicile fiscale aplicate favorizează la cel mai înalt nivel „delincvența de stat”, să se afle în poziția: „Maurul și-a făcut treaba, Maurul trebuie să plece”.

În acest caz, în opinia mea, treaba „maurului” era să decapitalizeze economia, să buzunărească contribuabilii captivi, să majoreze taxele și impozitele contribuabililor corecți pentru a favoriza și „crea spațiu fiscal” în veniturile bugetare privatizat deja în favoarea grupurilor de interese. Tot în acest caz, va veni un alt „maur”.

• Al doilea posibil rezultat – respectiv aprecierea ca fiind „constituțională” legea, din punctul meu de vedere cu sorți mai mari de dobândă, ar fi și mai rău pentru perspectivele pe termen scurt și mediu, întrucât:

1. Foarte greu va putea cineva să disocieze rezultatul de ipoteza descrisă mai sus, respectiv că Bolojan a primit garanții încă dinainte ca legea să se afle pe masa lui Licu și Giani, că în mod real nu există niciun risc pentru demisie.
2. Să nu uităm că o astfel de decizie ar urma după cea care în curând împlinește anul și tot nu a fost clarificată, respectiv anularea de către Giani, Licu și alții a rezultatului alegerilor prin care Elena Lasconi a ajuns în turul doi, la îndemnul (în sensul de în baza unor indicii „flimsy” ale SRI, niciodată dovedite), privind o „interferență”. Nicușor, Bolojan, SRI și SIE nu au reușit să diminueze cu niciun centimetru ceea ce a expus într-un mod clar pentru toată lumea vicepreședintele SUA, JD Vance: probe slabe, șubrede, lipsite de substanță: „situația a ajuns atât de gravă, încât în decembrie, România a anulat pur și simplu rezultatele alegerilor pe baza suspiciunilor slabe ale unei agenții de informații”.
3. O propășire a lui Bolojan, cu sprijinul alde Giani și Licu din vecinătatea SRI și care în aceleași calități, într-o interpretare de ultimă instanță, au acționat în sensul de îi face pe Nicușor Dan președinte și Bolojan premier, anulând votul popular, pentru mine și nu numai, ar însemna doar o întărire și o extrapolare a ceea ce spunea JD Vance, în același discurs, istoric: „dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate dintr-o țară străină, atunci ea nu a fost puternică încă de la început”.
4. O astfel de propășire, care după decizia CCR de anulare a votului popular, a izolat România de pe piețele externe de capital și a scumpit dobânzile, va transmite în esență, contrar așteptărilor unora, și nu în termen prea lung, o confirmare a faptului că România nu este finanțabilă decât la dobânzi foarte mari, și va conduce într-un ritm mai alert la decapitalizarea economiei românești.

Nu exclud totuși ca tocmai pentru a escamota atitudiunea CCR de la anularea votului popular de anul trecut, în care „maurii și-au făcut treaba” și au adus noi „mauri” la Cotroceni și la Palatul Victoria, treaba „maurului” să fie alta, mâine, și să mă fi înșelat astfel în evaluarea probabilităților privind „constituționalitatea” respectiv „neconstituționalitatea”, respectiv să fie pe dos, iar maurul care „și-a făcut treaba”, să trebuiască nu neapărat să plece, dar să nu mai vină. Miza principală în ceea ce privește decizia de CCR este, în opinia mea, pentru cei care contează, este alta: dacă CCR știe să își facă treaba altfel decât pe „suspiciuni șubrede”, livrate de SRI. Și în funcție de decizie, vom vedea cine rămâne în „pielea goală”: cei care poartă acum robe, sau cei cu rucsac.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE