FOTE 2013 s-a terminat. Cu ce am rămas după organizarea acestei competiții? / Analiză și FOTO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
PLUSURI
- Pentru FOTE 2013 s-au construit baze sportive, care în mod normal nu apăreau. Patinoarul Olimpic din Brașov, trambulinele de sărituri cu schiurile de la Râșnov (Valea Cărbunari), amenajarea pârtiilor de schi alpin (Subteleferic din Poiana Brașov), snowboard (Clăbucet din Predeal) și schi fond (Valea Râșnoavei din Predeal), plus renovarea patinoarului din Poiana Brașov, unde s-au organizat competițiile de patinaj viteză și patinaj artistic.
- S-a creat infrastructura necesară antrenamentelor și competițiilor diverselor sporturi de iarnă în România. De exemplu, campionatul național de sărituri cu schiurile se desfășura până acum în Austria, pentru că nu existau trambuline.
- Deși s-a lucrat la infrastructură chiar și în săptămâna de dinainte de ceremonia de deschidere, deoarece existau întârzieri mari, în condițiile în care se știa din 2008 că România va organiza competiția, lucrurile au mers bine pe durata concursurilor și nu au existat incidente nedorite.
- Cu ocazia FOTE 2013, s-au mobilizat sute de voluntari, în majoritate tineri, care au fost practic motorul competiției. Ei s-au ocupat de la amenajarea pârtiilor până la munca de PR și relația cu presa.
- Această competiție dedicată juniorilor poate fi placa turnantă a unor concursuri mult mai importante.
- Sportivii, antrenorii și arbitrii români au putut să participe la concursuri cu un grad de dificultate peste ceea ce erau obișnuiți și au întâlnit adversari împotriva cărora poate nu ar fi concurat niciodată. De exemplu, echipa de hochei pe gheață a jucat cu Finlanda, Cehia și Letonia.
- În ciuda prognosticurilor pesimiste, România a cucerit trei medalii la FOTE 2013: Emil Imre (aur și argint la patinaj viteză) și Dorottya Buzaș (argint la biathlon).
MINUSURI
- Deși s-au construit baze sportive care lipseau sportivilor români, doar patinoarul din Brașov și trambulinele de sărituri au fost construite de la zero, celelalte facilități au fost în mare parte renovate.
- Patinoarul din Poiana Brașov este acoperit doar cu un balon umflat cu aer, iar capacitatea sa este de doar 200 de locuri.
- La concursurile de patinaj viteză și patinaj artistic, și la meciurile de hochei, sute de spectatori au rămas în afara patinoarelor din Brașov și Poiana Brașov pentru că acestea au avut o capacitate prea mică.
- Pentru organizarea competiției s-au cheltuit 60 de milioane de euro,în condițiile în care Arena de Biatlon de la Cheile Grădiștei a fost construită din fonduri personale și în regie proprie de Ovidiu Gârbacea. Banii au fost dați de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (40.000.000 de euro), Primăria Brașov (11.000.000 de euro numai pentru Patinoarul Olimpic), primăriile orașelor-gazdă sau sponsorizări, e adevărat, ultimele în cuantum mai mic.
- După terminarea competiției, modul în care au fost cheltuiți banii va fi controlat de reprezentanți ai primului ministru și ar putea exista niște surprize. ”Festivalul este un lucru bun pentru Brașov și România, dar a fost foarte scump. După ce pleacă oaspeţii, vedem dacă trebuia să coste atât de mult", a declarat premierul Victor Ponta.
- Teoretic, la un calcul simplu, cele 60 de milioane de euro puteau fi folosite pentru a construi patru patinoare de peste 4.000 de locuri în marile orașe ale României, trambulinele de sărituri de la Râșnov și se puteau renova și pârtiile din concurs. Deci, cât de benefică este organizarea unui concurs european de juniori, când se putea face mult mai mult din punct de vedere al infrastructurii?
- COSR și Comitetul de Organizare au motivat cheltuielile prin faptul că Festivalul va revigora turismul românesc din zona Brașovului. E greu de crezut că se va întâmpla acest lucru, în condițiile în care concursurile nu au fost transmise în străinătate, ci doar în România pe posturile TVR și Digi Sport. Mai mult, s-a spus că o parte a celor 900 de sportivi vor reveni în România pentru cantonamente, dar se uită că majoritatea provin din țări cu o infrastructură mult mai bine dezvoltată decât ce ar putea să găsească în țara noastră.
Foto: Gabriel Pătruț
