Fost secretar de stat, semnal de alarmă privind viitorul Autostrăzii A8: „«Geografia care nu iartă» pare să fie o problemă exclusiv moldavă”

Controverse pe tema finanțării Autostrăzii A8

Adrian Covăsnianu a tras un semnal de alarmă cu privire la viitorul Autostrăzii Unirii A8. Acesta critică discuțiile reapărute despre finanțarea prin Parteneriat Public-Privat (PPP) și despre construcția tunelurilor în «semiprofil», considerându-le „optimizări” aplicate doar proiectelor din Moldova.

„De fiecare dată când Autostrada A8-Unirii se apropie de realitate, apar soluțiile de avarie. Mereu pentru Moldova. Mai rar spre niciodată pentru altcineva sau alte regiuni”, a declarat Covăsnianu, pe blogul său. Fostul secretar de stat (funcție deținută în anul 2021 n.r.) a subliniat că revenirea la ideea de finanțare prin PPP pentru autostrada cu tuneluri este un semnal îngrijorător, amintind de precedentul din 2018, când proiectul Iași – Târgu Neamț a fost blocat ani de zile din cauza unei inițiative similare.

„Schimbarea de poziție, în absența oricărei justificări publice, nu este un detaliu tehnic. Este un semnal de alarmă”, a spus Covăsnianu, făcând referire la faptul că Ministerul Transporturilor respinsese oficial această variantă în iunie 2024, însă a readus-o pe masă în 2026 fără explicații clare.

Un alt punct sensibil este propunerea de a construi tunelurile de pe A8 în „semiprofil”. Covăsnianu susține că această soluție nu își are locul în cazul unei investiții de o asemenea importanță pentru regiunea Moldovei. El a reamintit că autostrada A8 a fost inclusă încă din 2012 pe coridorul principal TEN-T și este parte a strategiei de transport a României pentru perioada 2021–2030.

„România 2026 nu este România 2007. Este o economie de trei ori mai mare, cu acces la instrumente de finanțare europeană – PNRR, PT, SAFE, CEF, EastInvest”, a explicat el.

Acesta a mai subliniat: „A invoca constrângerile bugetare pentru a justifica «optimizarea» celui mai important proiect de conectivitate al celei mai vulnerabile regiuni a țării este un argument care nu rezistă la o analiză serioasă”.

Diferențe între regiunile României

Fostul oficial a comparat situația A8 cu alte mari proiecte de infrastructură, precum Autostrada A1 Sibiu–Pitești sau Autostrada A3, unde nu s-a discutat despre „semiprofil” sau despre utilizarea PPP ca soluție principală de finanțare.

„De ce «optimizările» apar sistematic doar pe traseele din Moldova? Și de ce «geografia care nu iartă» pare să fie o problemă exclusiv moldavă?”, a întrebat retoric Covăsnianu. Acesta avertizează că astfel de strategii afectează încrederea populației din Moldova și descurajează investitorii care ar putea sprijini dezvoltarea economică a regiunii.

„Iașii, respectiv Nord-estul României, are toate condițiile pentru a deveni poarta naturală spre coridorul de reconstrucție ucrainean și de integrare europeană pentru Republica Moldova. Nu le va valorifica dacă A8 rămâne un proiect cu profil negociat și finanțare nedefinită”, a subliniat el.

SAFE a alocat României 4,2 miliarde destinate infrastructurii rutiere. Programul SAFE acoperă la capitolul rutier: Autostrada A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni (spre Republica Moldova), Autostrada A7 tronsonul Pașcani – Suceava și continuarea sa, Drumul Expres Suceava – Siret (spre Ucraina).

Secțiunea din Autostrada Unirii A8 cuprinsă între Târgu Neamț, Iași și Ungheni reprezintă un proiect de infrastructură rutieră cu o lungime totală de peste 90 de kilometri. Traseul său traversează teritoriul județului Iași și asigură conexiunea directă a regiunii Moldovei cu rețeaua europeană de transport, terminându-se la granița cu Republica Moldova prin viitorul pod peste râul Prut de la Ungheni.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE