Specialiștii lucrează de zor la Biblioteca școlară virtuală, pentru ca faza-pilot a proiectului să fie gata la timp, în septembrie. Ministerul Educației se așteaptă însă ca livrarea unora dintre instrumentele necesare funcționării Edulib, mai exact, componentele fizice, să întârzie. „Din cauza conflictului din Ucraina, fiind o stare de fapt la nivel global”, spune ministerul într-un răspuns la solicitarea Școala 9. Proiectul este așteptat de 11 ani și costă 47 de milioane de euro în total pentru dezvoltarea întregii platforme Edulib. Mare parte din bani sunt fonduri europene nerambursabile. 

Școala 9 a scris pe larg despre epopeea licitației celei mai mari resurse educaționale: 11 ani i-a luat României să se apuce de construcția ei, deși e prevăzută în Legea Educației din 2011. În același timp, Republica Moldova a pus pe picioare o platformă în doar doi ani. 

„În acest moment, a fost furnizată infrastructura-suport, însă furnizarea infrastructurii hardware va înregistra o întârziere din cauza conflictului din Ucraina, fiind o stare de fapt la nivel global. În materie de software, se lucrează la platforma principală și la integrarea celorlalte componente ale soluției cu aceasta. În paralel, a demarat activitatea de validare a resurselor educaționale deschise (lecțiile)”, afirmă Ministerul Educației, în răspunsul către Școala 9.

„Țara în care se fură copii de pe stradă”. Ce știau refugiații ucraineni despre români și România înainte de război și ce spun acum
Recomandări
„Țara în care se fură copii de pe stradă”. Ce știau refugiații ucraineni despre români și România înainte de război și ce spun acum

Infrastructura hardware înseamnă componentele fizice ale unui sistem electronic, precum monitorul unui PC, tastatura, mouse-ul sau un device.

Nu e clar – ministerul nu spune – cât de mare este această întârziere sau dacă va afecta proiectul final, adică dacă va cauza o întârziere a finalizării Edulib.

Conținut doar pentru clasele gimnaziale. Deocamdată

În faza-pilot a Bibliotecii școlare virtuale, ce va fi lansată în septembrie, platforma va avea manuale, opere literare și lecții interactive dedicate doar claselor de gimnaziu. Edulib va fi extinsă în timp și pentru celelalte grupe de vârstă școlară.

„Nu vor fi simple documente sau clipuri. O lecție interactivă, pe lângă aceste resurse clasice, are și resurse avansate ca asistenți educaționali, voce sintetizată, aplicații, simulări, chestionare, bariere, etichete, acordeoane (elemente de control grafic, n.r.), tab-uri”, a explicat, pentru Școala 9, Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia, una dintre cele șapte firme care lucrează la dezvoltarea platformei. Ea este responsabilă de partea de software.

Lecțiile din biblioteca virtuală vor fi folosite de către elevi și profesori la ore, dar aceștia vor avea acces la ele și de-acasă.

„Proiectul este în dezvoltare accelerată. Componentele și integrarea lor vor fi toate gata în același timp pentru că se realizează în paralel. Pot spune totuși că timpul este scurt. Tot ce se dezvoltă trebuie să fie evaluat în timp util”, spune Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia, pentru Școala 9.

O bibliotecă de 47 de milioane de euro

Ascendia este una dintre cele șapte firme care se ocupă de dezvoltarea Bibliotecii școlare virtuale, alături de S&T România (lider al asocierii), Trencadis Corp SRL, Cyberllence Inovatie, Software Imagination&Vision, S&T CZ s.r.o. și Tema Energy SRL. Contractul a fost semnat în decembrie anul trecut, la un an de la lansarea licitației.

Întregul proiect costă 47 de milioane de euro, din care 40 de milioane vin din fonduri europene nerambursabile. Odată ce va fi gata, Edulib va fi gestionată de Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație și Cercetare ARNIEC, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației.

Varianta-pilot a Bibliotecii școlare virtuale trebuie să fie lansată până în 10 septembrie anul acesta – atât este termenul de implementare, de 36 de luni de la data semnării contractului de finanțare, din 10 septembrie 2019. 

Mărturii cutremurătoare. Fiicele soldaților ruși povestesc cum și-au pierdut tații în războiul din Ucraina: „Dacă s-ar fi întors, ar fi fost considerat laș”
Recomandări
Mărturii cutremurătoare. Fiicele soldaților ruși povestesc cum și-au pierdut tații în războiul din Ucraina: „Dacă s-ar fi întors, ar fi fost considerat laș”

Ce este, de fapt, Edulib

Epopeea Bibliotecii școlare virtuale, amânată de 11 ani și 13 guverne. Ministerul Educației anunță noi întârzieri din cauza războiului din Ucraina
Elevii vor putea accesa conținutul digital educativ direct de pe un dispozitiv mobil la clasă și vor fi ajutați de o interfață voce-text. Foto: Shutterstock

Din următorul an școlar, așadar, elevii și profesorii ar trebui să utilizeze mare parte din platformă, până când Edulib va fi complet gata în martie 2023. Pentru început, conținutul va fi dedicat doar claselor de gimnaziu.

Edulib va avea manuale și opere literare în format electronic, lecții interactive și prezentări video. Toate aceste lecții care vor fi disponibile în biblioteca virtuală vor fi folosite de către elevi și profesori la ore, dar aceștia vor avea acces la ele și de-acasă.

Pentru a urmări o lecție la școală, elevii nu vor avea nevoie neapărat de câte-un calculator sau laptop individual, dar o vor putea face, dacă vor, de pe propriile telefoane mobile. Interfața va fi hibridă voce-text datorită inteligenței artificiale pe care o are la bază.

Asta înseamnă că profesorul și elevul pot pune întrebări în limbaj natural, cu voce tare, iar sistemul va genera răspunsuri în baza unor algoritmi de machine learning, care îl ajută să învețe singur în funcție de conținutul accesat de elevi. Este ca atunci când asculți o melodie pe YouTube, Spotify, iar acestea îți construiesc playlisturi pe același gen al piesei respective, pentru că au înțeles că acesta îți place.

Epopeea Bibliotecii școlare virtuale, amânată de 11 ani și 13 guverne. Ministerul Educației anunță noi întârzieri din cauza războiului din Ucraina
Captură din aplicația Livresque cu lecții online

Materialele sunt făcute de profesori împreună cu programatori

Platforma online nu vine singură, ci și cu kituri multimedia, prevede caietul de sarcini al proiectului. 5.400 de școli vor primi aceste pachete ce prevăd, simplist spus, proiectoare, cabluri și, de asemenea, tot ce ține de infrastructura software. Iar profesorii vor fi instruiți să le folosească.

Materialele de pe Edulib vor fi asemănătoare celor de pe platforma Livresque, dezvoltată tot de Ascendia, explică Mălureanu. Pe Livresque, lecțiile sunt construite de profesori în format interactiv, cu exerciții diverse, pentru toate clasele și materiile, și pot fi folosite de oricine, cadre didactice, elevi sau părinți. Platforma are peste 4.000 de astfel de lecții.

Pentru Biblioteca școlară virtuală lucrează 600 de profesori aleși de Ascendia și celelalte firme care pregătesc Edulib. Dar profesorii nu lucrează singuri, ci în echipe cu instructional designeri, adică proiectanți de conținuturi educaționale digitale, programatori și graficieni, „deci calitatea lor va fi mult superioară celor făcute individual”.

Epopeea Bibliotecii școlare virtuale, amânată de 11 ani și 13 guverne. Ministerul Educației anunță noi întârzieri din cauza războiului din Ucraina
Claudiu Vlad, directorul școlii din Apateu, Arad

Profesorii care au luat-o înaintea statului

Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, speră ca Biblioteca să nu rămână la stadiul de proiect-pilot sau să dispară în negura internetului, cum s-a întâmplat cu AeL-ul, vechea platformă dezvoltată în perioada 2009-2011 de compania Siveco. Își păstrează, totuși, optimismul.

„Elevii și-o doresc. Unele școli au luat singure inițiativa în sensul ăsta. Cred că indiferent de ce prevede sau nu exact proiectul în acest punct, la Biblioteca școlară virtuală ar trebui să aibă oricine acces gratuit”, spune tânărul.

În timp ce Biblioteca școlară virtuală era încă la stadiul de idee, unele școli au luat singure atitudine. Claudiu Vlad este director la Școala „Gheorghe Popovici” din comuna Apateu, județul Arad. Din 2006, de când conduce școala, a digitalizat aproape toate clasele, a pus internet prin fibră optică, a dus elevii și cadrele didactice în schimburi de experiență în toată Europa, a implementat catalogul digital și a înscris instituția în programul „Școala din valiză” a Fundației World Vision și a Fundației Vodafone România, prin care elevii și profesorii au acces la o platformă de e-learning.

Nevoia de o astfel de bibliotecă virtuală e mare. Mă gândesc la biblioteca fizică, ce nu a fost înnoită. Așa e și aici. E nevoie de digital, de exerciții interactive inserate în programă.

Claudiu Vlad, directorul școlii din Apateu, Arad:

Când au început programul „Școala din valiză”, directorul, care e și profesor de istorie, le-a impus colegilor săi un șablon minimal pentru lecțiile pe care le dezvoltă. Nu i-a lăsat să folosească doar materialele făcute de alți profesori și disponibile gratuit pe platformă. „Le-am cerut să facă singuri ca să și învețe și să nu facă superficial”, explică Vlad.

În doi ani, profesorii de la Apateu au făcut 700 de lecții interactive pentru toate materiile.

„Cu o platformă digitală folosită la școală, elevii fac ceea ce le place: butonează”, râde el. „E o activitate în care este inclusă toată clasa, fiecare face ceva. La o oră tradițională nu se întâmplă asta”, explică dascălul.

Ministerul nu s-a implicat în selecția profesorilor

Totul sună bine până aici. Bani avem, ba chiar nerambursabili, specialiști care să lucreze la proiect sunt, la dezvoltarea lui s-a dat drumul de ceva vreme, chiar dacă cu ani întârziere. Și toate părțile implicate în sistemul de învățare așteaptă cu nerăbdare Biblioteca. Un instrument ce ar fi fost, de altfel, perfect pentru predarea în pandemie.

Dar Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România și contributor Școala 9, e de părere că sunt câteva probleme. În primul rând, profesorii nu ar fi trebuit să fie aleși de firme, ci de o instituție competentă, precum Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), cel care pregătește manualele și programa școlară.

„Nu am dubii că firmele care au câștigat contractul vor reuși să termine la timp platforma Edulib. Dar va fi o problemă de calitate a conținutului”, spune Antonia Pup.

„Ministerul Educației ar fi trebuit să facă el apel pentru selecția profesorilor. Cred că CNPEE are mai multă competență decât Ascendia sau ceilalți membri ai asocierii”, adaugă ea.

Epopeea Bibliotecii școlare virtuale, amânată de 11 ani și 13 guverne. Ministerul Educației anunță noi întârzieri din cauza războiului din Ucraina
Antonia Pup

„Reciclăm” un sistem vechi de un deceniu

Nu doar că ministerul nu a selectat profesorii, dar nici nu a prevăzut exact conținuturile materialelor, mai remarcă tânăra. Dimpotrivă, printre sarcinile pe care le-a trasat în proiect este și aceea de a „recicla” materiale din vechea bibliotecă AeL.

AeL a fost dezvoltată în perioada 2009-2011 de compania Siveco. A făcut parte din programul SEI – Sistemul Educațional Informatizat, făcut în guvernul Adrian Năstase.

Între timp, AeL a fost transformată în EduOnline în 2020, după ce s-au închis școlile din cauza pandemiei de COVID. Nu se știe cât de folositoare a fost în pandemie, dar aspectul site-ului este unul neatractiv, programele după care au fost construite lecțiile nu mai sunt de actualitate, iar tehnologia pe care au fost dezvoltate conținuturile este veche. Lecțiile pot fi deschise și pot funcționa bine doar de pe anumite browsere, Internet Explorer sau Safari și numai adăugând un plug-in în browser. 

Cosmin Mălureanu spune însă că acele resurse care vor fi preluate din AeL și dacă va dori ministerul, de pe Livresque, vor fi refăcute cu tehnologii de actualitate care să permită funcționarea pe orice platformă hardware și software. Altfel spus, ca orice material interactiv „reciclat” ori dezvoltat nou să poată fi deschis de pe orice device – telefon mobil, tabletă, laptop -, indiferent de sistemul său de operare. În responsabilitatea Ascendia a revenit doar partea de software, adică „sufletul” dispozitivului.

Edulib nu va fi o platformă deschisă. Asta doar pentru început. Școlile vor fi nevoite să-și facă conturi de utilizatori. Este un compromis pentru ca dezvoltatorii să poată colecta date statistice în etapa-pilot.

„Pentru a fi relevant un astfel de sistem trebuie să știm toate statisticile importante la nivel de elev și conținut. Deci tot ce implică scor, timp de parcurgere, de pe ce dispozitiv va trebui să fie colectat. Pentru acest deziderat este nevoie de conturi de acces. Pentru partea de joacă, investigare, testare nu o să ai nevoie de conturi, dar dacă vrei un sistem educațional performant, este obligatoriu să ai trasabilitate”, punctează Cosmin Mălureanu, CEO Ascendia.

Epopeea licitației celei mai mari resurse educaționale

A fost nevoie de 11 ani și 13 guverne să ajungem aici. Dezvoltarea unui astfel de proiect este prevăzută în Legea Educației încă din 2011, când ministru era Daniel Funeriu, în guvernul lui Emil Boc.

Atât Biblioteca școlară virtuală, cât și Catalogul electronic, un alt proiect ambițios, au fost promise în programul de guvernare al PSD 2016-2020. Până prin 2019 nu s-a întâmplat nimic. Apoi, fostul ministru interimar al Educației Daniel Breaz a semnat contractul de finanțare cu fonduri europene, iar ministrul care l-a succedat, Monica Anisie, anunța în mai 2020 că Biblioteca va fi gata până în septembrie, în același an.

Termenele de finalizare s-au tot schimbat, iar promisiunile că Biblioteca va fi gata curând au curs din partea miniștrilor și premierilor. Licitația a fost lansată, în sfârșit, pe 12 septembrie 2021. Anunțul câștigătorilor s-a lăsat mult așteptat.

Epopeea Bibliotecii școlare virtuale, amânată de 11 ani și 13 guverne. Ministerul Educației anunță noi întârzieri din cauza războiului din Ucraina
Biblioteca școlară virtuală a fost introdusă prin Legea 1/2011 a educației, când ministru era Daniel Funeriu

Managerul Bibliotecii virtuale a fost secretar de stat în Guvernul Cîțu pentru 24 de ore

Edulib are și un manager de proiect, pe Marian Murguleț, fost șef la Siveco, potrivit Edupedu. Murguleț a fost secretar de stat în Guvern, numit de Viorica Dăncilă, apoi din nou, numit de Florin Cîțu, dar numai pentru 24 de ore.

Marian Murguleț a fost singurul candidat pentru funcția de manager al Bibliotecii școlare virtuale, concurs la care a obținut punctajul maxim. Gheorghe Dinu, managerul general al ARNIEC, spunea anul trecut pentru Edupedu că nu poate explica de ce nu au fost mai mulți candidați, dar crede că de vină sunt salariile mici și „stresul extrem de mare, am pus-o pe seama faptului că e destul de greuț să faci parte dintr-o echipă care implementează un asemenea proiect”.

Republica Moldova are bibliotecă virtuală de doi ani. La fel și Malta

Republica Moldova a reușit să dea drumul la ceva similar unei biblioteci virtuale în doar o lună de la închiderea școlilor din 11 martie 2020, în perioada în care a izbucnit pandemia de COVID-19.

Biblioteca digitală pe care Primăria Chișinău și Ministerul Educației din Moldova au lansat-o conține aproximativ 2.500 de lecții video pentru clasele I-XII, materiale didactice pentru toate disciplinele și un ghid psiho-pedagogic pentru părinți. Conținutul este accesibil tuturor, fără cont. În România, în aceeași perioadă, Televiziunea Română difuza 140 de lecții video doar pentru materiile de examen de la clasele a VIII-a și a XII-a. Niciuna dintre acestea nu a putut fi accesată direct pe site-ul ministerului sau pe vreo altă platformă a acestuia.

Malta a realizat și ea, în mai puțin de un an, o bibliotecă virtuală disponibilă de la începutul anului școlar 2020-2021. Numită generic Teleșcoală, platforma, care este administrată de Ministerul Educației, are peste 12.000 de lecții pe toate subiectele de la toate materiile predate în școlile malteze, de la nivelul preșcolar la ultimul an de învățământ secundar.

Conține lecții video ce pot fi accesate oricând și de oriunde, secțiuni de consiliere pentru elevi, de informații pentru părinți și de resurse ajutătoare pentru profesori pentru a-și pregăti propriile lecții.

Urmărește-ne pe Google News
Divorțează după 20 de ani de relație. Anunț uluitor făcut de soția lui. „Era inevitabil”
GSP.RO
Divorțează după 20 de ani de relație. Anunț uluitor făcut de soția lui. „Era inevitabil”
BOMBA zilei despre Monica Gabor! Ce VÂRSTĂ avea, de fapt, când l-a întâlnit pe Irinel. Se ştia greşit de 17 ani...
Playtech.ro
BOMBA zilei despre Monica Gabor! Ce VÂRSTĂ avea, de fapt, când l-a întâlnit pe Irinel. Se ştia greşit de 17 ani...
„Ai prieten? Ești singurică? Te plimbi?” O adolescentă hărţuită de un controlor într-un tren pe ruta Bucureşti-Braşov
Observatornews.ro
„Ai prieten? Ești singurică? Te plimbi?” O adolescentă hărţuită de un controlor într-un tren pe ruta Bucureşti-Braşov
Horoscop 14 august 2022. Balanțele au parte de o zi senină care ar putea să le rămână în memorie o vreme
HOROSCOP
Horoscop 14 august 2022. Balanțele au parte de o zi senină care ar putea să le rămână în memorie o vreme
Cel mai mare lac din Italia a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată. Turist: „Apa nu mai era acolo”
Știrileprotv.ro
Cel mai mare lac din Italia a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată. Turist: „Apa nu mai era acolo”
"Soldaţii ruşi se comportă ciudat". Un ucrainean a făcut descoprirea stranie în locuinţa proprie imediat cum a intrat pe uşă
Orangesport.ro
"Soldaţii ruşi se comportă ciudat". Un ucrainean a făcut descoprirea stranie în locuinţa proprie imediat cum a intrat pe uşă
Gina Pistol a dezvăluit câte kg are. Ar vrea să mai dea jos 4, deși e deja ușurică ușurică
PUBLICITATE
Gina Pistol a dezvăluit câte kg are. Ar vrea să mai dea jos 4, deși e deja ușurică ușurică
Pssst!!! Ai auzit de Remixshop? Au zilnic reduceri de până la 90%
PUBLICITATE
Pssst!!! Ai auzit de Remixshop? Au zilnic reduceri de până la 90%
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.