Bonusuri uriașe plătite de o companie de stat din România: Nuclearelectrica dă 800 de milioane de euro privaților ce vor construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Compania de stat Nuclearelectrica a semnat vineri, la conferința COP29 de la Baku, un contract de 3,16 miliarde de euro pentru servicii de inginerie și management de proiect.

Contractul a fost parafat cu asocierea FCSA, formată din companiile Fluor, Candu Energy, Sargent & Lungy și Ansaldo Nucleare.

Bonusurile vor fi primite de managerii acestor companii ca stimulent pentru realizarea la timp a lucrărilor.

Ce spune compania: practici uzuale

Nuclearelectrica spune că aceste bonusuri sunt practici uzuale.

„Această practică este una uzuală, în acest tip de contracte, și este utilizată, pe baza de bune practici internaționale, pentru a motiva contractantul să își atingă obiectivele setate cu respectarea timpilor de lucru, fără întârzieri, implicit fără escaladări de costuri”, a afirmat Nuclearelectrica, conform sursei citate.

Valoarea finală a bonusurilor încasate va fi corelată cu „atingerea indicatorilor de performanță ai Proiectului (ex: încadrare în graficul de implementare, calitatea lucrărilor, încadrare în bugetul estimat etc.)”.

10 miliarde de euro pentru 1.400 MW

Noile reactoare vor adăuga peste 1.400 MW la capacitatea instalată a centralei de la Cernavodă, dublând-o. Proiectul ar urma să genereze peste 19.000 de locuri de muncă şi va reduce emisiile de CO2 cu minimum 10 milioane de tone anual.

Recomandări

Cazul „Nordis” de Alba: 211 oameni, lăsați fără 12 milioane de euro: „A fost momentul în care mi-am dat seama că am fost înșelat”

Proiectul este estimat să coste în final 10 miliarde de euro. Lucrările ar putea demara în 2033, potrivit sursei citate.

Odiseea reactoarelor

Proiectul de construire a celor două unități durează de ani buni. În 2009 Nuclearelectrica a înființat firma EnergoNuclear pentru realizarea celor două unități. La acel moment, Nuclearelectrica avea 51% din firmă, iar alți investitori erau grupurile RWE, CEZ, GdF SUEZ, Enel, CEZ, Iberdrola și ArcelorMittal.

Ulterior, investitorii privați s-au retras rând pe rând, iar în 2013 au început negocieri cu grupul chinez China General Nuclear Power Corporation (CGN). În 2020, statul român a renunțat la colaborarea cu chinezii. Conform surselor Libertatea, partea chineză cerea garanții de stat pentru investiție.

Urmărește-ne pe Google News