Cozi de peste 15 ore pentru cetățenii din afara UE, care vor să-și prelungească permisul de ședere în Cluj. Biroul IGI are program de 2 ore
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Zeci de cetățeni din afara spațiului comunitar european așteaptă să-și prelungească permisul de ședere în țară, în fața Oficiului Român pentru Imigrări situat în Iulius Mall din Cluj. Coada durează și zeci de ore. Autoritățile spun că este o perioadă aglomerată, dar oamenii se plâng că situația se repetă de la an la an, programul scurt de doar două ore pe zi, pentru depunerea actelor, fiind unul dintre motivele principale pentru formarea cozilor care se întind peste noapte.
Cuprins:
- Coadă lungă de o zi și-o noapte
- Au petrecut noaptea în parcul din fața centrului comercial
- Numărul cetățenilor din țări terțe a crescut în ultimul an
- Autoritățile știu că perioada octombrie-decembrie e aglomerată, „dar nu fac nimic”
- Programările online sunt prioritare, dar și acolo răspunsurile întârzie
- „Era un frig teribil”
- Ce spune IGI
- „Personalul are o atitudine nepoliticoasă, chiar agresivă”
- Frica de a nu fi deportate
- Soluțiile date de ONG-uri
Laura, 30 de ani, studentă columbiană la Universitatea Babeș-Bolyai descrie, pentru Libertatea, stresul prin care a trecut pentru a-și reînnoi permisul până la data de 1 noiembrie. Pentru depunerea completă a actelor tânăra avea nevoie de o scrisoare de la facultate, care să-i confirme calitatea de studentă. Facultatea a refuzat să i-o dea în iulie, când s-a încheiat primul ei an de studii, dar a chemat-o în prima zi din noul an universitar.
„M-am temut că, dacă secretariatul se deschide pe 1 octombrie, iar mie îmi expiră permisul pe 1 noiembrie, nu voi avea timp să depun actele și să îl primesc pe cel nou.”
Străinii intraţi în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, în cazul studenţilor şi al elevilor, informează IGI.
Coadă lungă de o zi și-o noapte
A primit scrisoarea abia pe 4 octombrie. Cu dosarul pregătit, a stat în cinci rânduri la coada din fața biroului de imigrări din mall-ul din Cluj.
„Într-una din zile am fost de la cinci dimineața și tot nu am reușit să-mi depun dosarul. La ora aceea erau deja 20 de persoane pe listă. Am reușit după mult timp, într-o zi de luni, după ce am stat la coadă de duminică la cinci după-amiaza, toată noaptea și dimineața”, povestește Laura pentru Libertatea.
Au petrecut noaptea în parcul din fața centrului comercial
Ca să fie sigură că, de data aceasta, ajunge la biroul de imigrări, Laura a petrecut noaptea dinspre 24 spre 25 octombrie, în parcul de lângă centrul comercial.
Angajații pazei din Iulius Mall au decis că persoanele care așteptau deschiderea biroului de imigrări nu au voie să-și petreacă noaptea în centrul comercial, conform regulamentului intern. Așa că oamenii s-au văzut nevoiți să se mute în parcul de lângă mall, unde au făcut un foc de tabără ca să treacă mai ușor de frigul nopții.
Numărul cetățenilor din țări terțe a crescut în ultimul an
În 2022, în Cluj, au fost înregistrate aproximativ 3.800 de cereri de prelungire a dreptului de ședere, cu o mie mai multe decât anul trecut, conform datelor primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) în urma unei solicitări transmise de ziar.
Cu toate acestea, programul cu publicul non-UE la Oficiul Român pentru Imigrări situat în Iulius Mall este de două ore, de la 10 la 12, pentru depunerea de documente. Iar numărul lucrătorilor biroului a rămas neschimbat: două persoane.
În medie, doar 13-15 persoane își pot face actele în fiecare zi, în comparație cu o coadă care ar putea ajunge la 40-50 de persoane.
Autoritățile știu că perioada octombrie-decembrie e aglomerată, „dar nu fac nimic”
Laura, studenta din Columbia, susține că „în fiecare an această problemă se repetă”. Nu înțelege de ce autoritățile nu schimbă programul sau nu suplimentează personalul în perioada octombrie-decembrie, cunoscută ca fiind una aglomerată.
„Erau zile în care la biroul pentru cei din UE nu venea nimeni. De ce nu puteau să se ocupe de noi în acele ore? Ca să nu mai spun că pentru refugiații ucraineni s-au alocat cinci persoane care să le primească documentele. De ce nu fac același lucru în perioada asta, despre care știu că sunt luni de vârf?”, se întreabă revoltată Laura.
La data de 14 noiembrie, în județul Cluj erau înregistrați 7.909 cetățeni extracomunitari dintr-un total de 16.195 cetățeni străini.
Programările online sunt prioritare, dar și acolo răspunsurile întârzie
Coada care se strânge în fața biroului de Imigrări din mall-ul clujean include atât persoane cu programare online, cât și cetățeni care nu au reușit să-și facă una.
Motivele diferă, explică Laura. Programarea online nu este o soluție, dacă depinzi de documentele obținute de la alte instituții sau dacă e-mailul de confirmare nu ajunge în căsuța ta de poștă electronică.
Laura nu primise niciun răspuns de la platforma pe care a încercat să-și facă programarea, așa că a decis să se așeze direct la coadă. Permisul de ședere îi expirase deja.
„Era un frig teribil”
O poveste similară a trăit și Marisol (20), din Columbia, studentă la Facultatea de Relații Internaționale din Cluj. A stat la coadă în fața biroului IGI de trei ori. A dormit, atunci când i s-a permis, pe scările și scaunele din mall. A fost și ea în noaptea petrecută afară, în parcul de vizavi. „Era un frig teribil”, își amintește tânăra.
„Aia fost prima răceală din an”, spune amuzată. Povestește că au fost dăți excepționale în care programul de lucru s-a prelungit cu o oră-două, dar asta nu a rezolvat problema.
Ce spune IGI
Pe de altă parte, autoritățile răspund întrebărilor ziarului cu privire la cozile de zeci de ore din fața oficiului de imigrări.
„La programul de eliberare documente nu există, de regulă, cozi mari. În situațiile rare în care se creează cozi la programul de eliberare, la ghişeu se prezintă reprezentanţii împuterniciți ai diferitelor societăți comerciale pentru a ridica avize de muncă, iar dacă aceștia au de ridicat câteva zeci de avize, atunci aceasta poate dura mai mult.”
Conform programului, cetățenii UE și non-UE care au depus actele pentru permise cu o lună înainte le pot recupera între orele 14:00 și 16:30 în fiecare zi, cu prelungire până la ora 18:30 miercurea.
IGI nu a răspuns însă referitor la cozile care se creează la „depunerea” de documente și nu la ridicarea acestora.
„Personalul are o atitudine nepoliticoasă, chiar agresivă”
Marisol mărturisește că a asistat și la conflicte fizice care s-au iscat între oamenii obosiți și înfrigurați care așteptau la coadă. Susține că atunci personalul IGI a răspuns cu: „Gata, nu mai intră nimeni”.
După trei zile de așteptare, când a reușit să depună dosarul, Marisol s-a simțit interogată „pe un ton superior” de ofițerul de la birou: „Abia acum? Asta merită deja amendă. Sunt eu o persoană de treabă, dar să nu se mai repede data viitoare”.
Acuză personalul IGI de o atitudine „lipsită de curtoazie, chiar agresivă”.
„Sunt nepoliticoși cei de la imigrări, sunt destul de nepoliticoși în modul în care-ți vorbesc, îți răspund”, spune și Laura din Columbia.
Despre interacțiunea cu personalul IGI și despre cozile lungi de așteptare povestește și Daniil, un student de 18 ani din Kazahstan, care învață tot la UBB. Tânărul a descris în publicația Romania Insider, pe 21 octombrie, „coșmarul birocratic” și al așteptării prin care trec străinii din afara spațiului comunitar, în perioada în care solicită reînnoirea permiselor de ședere în Cluj.
În încercarea de a rezolva problema străinilor care se mută la Cluj, Marisol a trimis o scrisoare Primăriei. A primit un răspuns de la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Frica de a nu fi deportate
Atât Laura, cât și Marisol aveau permisele de ședere expirate atunci când au depus actele. Amândouă se aflau la prima lor reînnoire a permisului de ședere, după un an în România. Le era teamă să nu-și piardă dreptul de studiu, bursa sau chiar să fie deportate.
Persoane aflate în situații similare, care nu au reușit să își reînnoiască permisul la timp, au primit amenzi între 400 și 700 de lei. IGI informează că au fost până acum aplicate 295 de sancțiuni contravenționale pentru şedere ilegală la nivel de SpI Cluj.
Alis Costescu, project manager al Asociației PATRIR (Institutul Român pentru Pace), o instituție din Cluj cu activități variate în domeniul integrării refugiaților și migranților în România explică: „Problema este timpul scurt pe care îl au ei pentru programul cu publicul. În intervalul respectiv ajung foarte puțini oameni la ghișeu, se creează cozi lungi peste noapte, oamenii sperând ca a doua zi să prindă loc la ghișeu și să își rezolve dosarul”.
Soluțiile date de ONG-uri
În încercarea de a soluționa această problemă a statului, PATRIR împreună cu LADO (Liga Apărării Drepturilor Omului) au organizat întâlniri unde au încercat să aducă laolaltă ONG-uri, persoane din instituții publice, cetățeni străini și reprezentanți ai serviciului de imigrări.
PATRIR a realizat o documentare pe care a trimis-o primăriei Cluj. Printre problemele semnalate, raportul menționează și:
- bariera lingvistică, întrucât personalul Serviciului de Imigrări nu vorbește limbi internaționale și, de multe ori, nu este de acord ca o altă persoană să poată ajuta cu traducerea;
- lipsa de amabilitate a personalului („Unul dintre participanți a menționat că din cele aproximativ 10 interacțiuni cu Serviciul de Imigrări în ultimii 6 ani, doar 2 interacțiuni le poate considera decente”);
- procesul birocratic și platforma online IGI dificile care trimit unii cetățeni străini în situație de ședere ilegală din motive de nefuncționare corespunzătoare a sistemului.
„Deși avem toată susținerea primăriei Cluj în rezolvarea problemei, serviciul de imigrări nu este în subordinea primăriei, ci ține direct de Ministerul de Interne. Din câte știm, și primarul a discutat mai departe cu Ministrul de Interne, iar noi o să mai facem pași în direcția asta, pentru că schimbarea trebuie să vină de la București, de la minister”, afirmă Alis Costescu.
ONG-urile vor să transmită o scrisoare deschisă către primul ministru și către ministrul de interne, pentru a aduce la aceeași masă rectorii universităților clujene și pe cei de la IGI.
