Veniturile amețitoare ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii care se opun tăierii pensiilor speciale din justiție încasează anual 9,5 milioane de lei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Veniturile anuale ale membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se ridică la 9.409.842 de lei (1.881.968 de euro), cel mai bogat fiind judecătorul Daniel Grădinaru, care câștigă anual 1.039.668 de lei, iar cea mai „săracă” fiind procuroarea Emilia Ion, cu 393.069 de lei anual.
Cuprins:
- De 16 ori peste venitul mediu net în România
- 1. Daniel Grădinaru, judecător - 1.039.668 de lei (207.933 de euro)
- 2. Denisa-Angelica Stănişor, judecător - 1.024.574 de lei (204.914 euro)
- 3. Narcis Erculescu, judecător - 664.667 de lei (132.933 de euro)
- 4. Claudiu-Marian Drăguşin, judecător - 622.745 de lei (124.549 de euro)
- 5. Gheorghe-Liviu Odagiu, judecător - 599.109 lei (119.821 de euro)
- 6. Alin-Vasile Ene, judecător - 571.036 de lei (114.207 euro)
- 7. Elena-Raluca Costache, președintele CSM - 568.512 lei (113.702 euro)
- 8. Ioan Sas, avocat, reprezentant al societăţii civile - 562.202 lei (112.440 de euro)
- 9. Ramona-Graţiela Milu, judecător - 554.472 de lei (110.894 de euro)
- 10. Mihaela-Laura Radu, judecător - 549.242 de lei (109.848 de euro)
- 11. Fănel Mihalcea, reprezentant al societăţii civile - 513.924 de lei (102.784 de euro)
- 12. Bogdan-Silviu Staicu, procuror - 475.174 de lei (95.034 de euro)
- 13. Claudiu-Constantin Sandu, procuror - 446.977 de lei (89.395 de euro)
- 14. Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror - 418.920 de lei (83.784 de euro)
- 15. Mărioara-Cătălina Sîntion, procuror - 405.551 de lei (81.110 euro)
- 16. Emilia Ion, procuror - 393.069 de lei (78.613 euro)
- Lista membrilor CSM și a sumelor încasate anual
De 16 ori peste venitul mediu net în România
Potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică, venitul mediu net anual în România este de 65.316 lei, ceea ce înseamnă că cel mai bogat magistrat din CSM câștigă de 16 ori mai mult.
Vicepremierul Oana Gheorghiu s-a ales cu o plângere penală la Parchet din partea CSM, pentru „incitare la violenţă, ură sau discriminare”, în urma declarațiilor acesteia cu privire la veniturile de lux ale magistraților.
Reamintim că Oana Gheorghiu s-a referit la pensiile speciale ale magistraților ca la „un fel de Caritas”, jocul piramidal din anii '90.
- „România nu își permite să mai plătească acești bani, nu își permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum, iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentințe îi iau de undeva și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”, a declarat Oana Gheorghiu.
Consiliul în ansamblu a reacționat dur, printr-un comunicat de presă, în care o acuză pe Oana Gheorghiu că ar fi încălcat independența magistraților „într-un mod iresponsabil și populist”.
- „Opoziția artificială între magistrați și «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare și o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiție, plasând nereal și artificial asigurarea resurselor financiare în relație directă cu independența financiară a magistraților”, se arată în comunicatul CSM.
Singurii membri CSM care au avut de-a lungul timpului poziții raționale pe subiectul pensiilor speciale ale magistraților au fost judecătoarea Ramona-Grațiela Milu și procurorul Claudiu-Constantin Sandu, însă ei sunt pe ultimele poziții în topul veniturilor, așa cum vom arăta pe larg.
Decizia CSM de a formula plângere penală împotriva unui membru al guvernului este una fără precedent și ar putea contura un conflict de natură constituțională între cele două puteri, judecătorească și executivă.
Dacă este așa, disputa va fi tranșată la CCR, adică de alți magistrați „speciali”, care în trecut au statuat pentru ei înșiși că e constituțional să cumuleze pensia de judecători cu veniturile de la instanța de contencios constituțional.
Reacția CSM nu e o surpriză, în condițiile în care cei 16 membri ai Consiliului cumulează venituri anuale de 9,4 milioane de lei, aproximativ 1,8 milioane de euro, ceea ce face ca declarațiile Oanei Gheorghiu - populiste sau nu - să aibă o bază factuală suficientă.
În apărarea Oanei Gheorghiu a sărit fosta ministră a justiție Ana Birchall, care a avansat ideea desființării actualului CSM:
- „Poate a venit momentul să ne întrebăm dacă CSM - în forma actuală - mai are vreo legătură cu independența justiției sau doar protejează o castă. Poate chiar a venit momentul să discutăm serios despre desființarea CSM dacă nu mai poate fi reformat! Nu pot să nu observ o coincidență care, din păcate, spune totul despre starea justiției din România. Am spus-o de ani buni, cu prețul unor atacuri și hărțuiri: un sistem care se apără doar pe sine nu asigură o justiție funcțională, nu servește nici justiției, nici cetățeanului”.
Libertatea a folosit ultimele declarații de avere ale membrilor CSM, depuse în anul 2024, în contextul în care Curtea Constituțională (CCR) a secretizat veniturile funcționarilor publici.
Judecătorii de la instanța de contencios constituțional au pronunțat Decizia 297 din 29 mai 2025, prin care au hotărât că declarațiile de avere nu mai trebuie să fie publicate, invocând protecția vieții private și a datelor cu caracter personal.
Iată cum arată „independența financiară” a membrilor CSM, ordonați de la cel mai bogat la cel mai sărac:
1. Daniel Grădinaru, judecător - 1.039.668 de lei (207.933 de euro)
Daniel Grădinaru este membru CSM (poziție din care a raportat în 2024 venituri de 606.285 de lei) și judecător la Înalta Curte (mai avea de încasat 363.743 de lei), la care se adaugă veniturile din activitatea didactică.
Judecătorul Daniel Grădinaru predă la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir (27.904 lei) și la Institutul Național al Magistraturii (9.413 lei).
Magistratul ia o diurnă de la CSM de 520 de dolari pe an cu titlul de „decont cazare și deplasare externă”.
Conduce patru mașini: Mini Cooper, BMW, Honda și Peugeot 208.
Locuiește la Chiajna, într-o casă de 537 de metri pătrați, sau într-un apartament din București, de 73 de metri pătrați, ridicându-se întrebarea de ce mai ia „decont de cazare”.
În cele 3 conturi deschise pe numele lui avea 91.000 de euro și 110.000 de lei.
În trecut, judecătorul Daniel Grădinaru a fost purtător de cuvânt al Curții de Apel București pe vremea când instanța era condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Ca judecător, a făcut parte din completurile care i-au achitat pe Ludovic Orban, Sebastian Ghiță sau Călin Popescu Tăriceanu.
În complet cu Lia Savonea, a semnat motivarea prin care cei doi l-au scăpat de pușcărie pe un bărbat de 41 de ani care își violase nepoata de 13 ani, pe motiv că minora n-a reclamat fapta la timp:
- „Este adevărat că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prezintă o anumită gravitate (…), însă Curtea reține, în egală măsură, împrejurarea că persoana vătămată (n.r. - fata de 13 ani) nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat, minora neaducând la cunoștința părinților cele petrecute”, scriau cei doi magistrați.
2. Denisa-Angelica Stănişor, judecător - 1.024.574 de lei (204.914 euro)
Judecătoarea ÎCCJ Denisa-Angelica Stănișor a raportat un venit anual de la CSM de 555.032 de lei, 86.001 lei din proiecte și 374.944 de lei din alte drepturi salariale.
Are o indemnizație anuală de deplasare de 8.597 de lei din partea CSM, deși are din 2021 o casă de 329 mp în București și un apartament de 98 mp în Pitești.
Mai deține un spațiu comercial de 329 mp în Capitală și conduce un Land Rover din 2021.
Magistratul a mai trecut în declarația de avere bijuterii și tablouri de 8.000 de euro, iar în conturi avea 262.364 de lei.
Iată ce declara judecătoarea Stănișor în 2022 despre pensiile speciale:
- „CSM îi revine îndatorirea de a se opune ferm și cu argumente documentate și solide oricărui proiect de lege care ar tinde să elimine sau să limiteze dreptul la pensia de serviciu (…). Inițiativele legislative recente care au tins la eliminarea, condiționarea, supraimpozitarea sau limitarea acestui drept tradițional, inițiative ce au alimentat o permanentă frământare fie și la nivelul zvonului public, au vulnerabilizat instanța supremă și sistemul judiciar (…)”.
3. Narcis Erculescu, judecător - 664.667 de lei (132.933 de euro)
Judecătorul Narcis Erculescu este fostul președinte al Tribunalului Dâmbovița.
În 2024 a raportat venituri de 533.516 lei (indemnizație CSM) și 89.389 de lei (de recuperat de la Tribunalul Dâmbovița), plus 41.702 lei din poziția de coordonator de proiect.
Conduce două mașini (Mercedes GLK și BMW X1) și o remorcă (Erde).
Are deschise pe numele lui 10 conturi, în care deținea la nivelul anului 2024 un total de 693.025 de lei și 1.297 de euro.
În același an avea de recuperat din împrumuturi 350.000 de lei și 40.000 de euro.
Deține o casă de 240 mp și una de 72 mp în Dâmbovița.
Iată ce spunea despre pensiile speciale:
- „Este bine-cunoscută retorica unor politicieni care, depășind limita libertății de expresie şi a criticii legitime, prin încălcarea principiului respectului reciproc și printr-o presiune incorectă asupra puterii judecătoreşti, (…) induc în rândul opiniei publice ideea acordării unor privilegii judecătorilor, în special în ceea ce privește remunerația și condițiile de pensionare”.
4. Claudiu-Marian Drăguşin, judecător - 622.745 de lei (124.549 de euro)
Judecătorul Drăgușin vine de la Tribunalul București (de unde raporta restanțe salariale de 94.264 de lei) și a încasat de la CSM un venit anual de 508.601 lei.
Judecătorul a trecut în declarația de avere că a încasat 55.190 de lei ca manager de proiect la CSM și 962 de lei ca formator la Școala Națională de Grefieri.
El mai încasează anual o diurnă de delegare externă de 3.976 de euro.
Nu deține imobile pe numele său și conduce un Volkswagen Jetta.
În conturi are 418.579 de lei și a acordat un împrumut de 40.000 de euro.
Despre pensiile speciale ale magistraților afirma:
- „În ceea ce priveşte discuțiile privind cuantumul pensiei de serviciu (…) voi susţine ca acesta să se stabilească la un nivel cât mai apropiat de cuantumul net aflat în plată pentru un judecător în activitate (prin raportare la media veniturilor pentru o perioadă de 2 ani)”.
5. Gheorghe-Liviu Odagiu, judecător - 599.109 lei (119.821 de euro)
Judecătorul Gheorghe Liviu Odagiu vine de la Curtea de Apel Alba Iulia (de unde raporta restanțe salariale de 60.926 de lei) și a încasat de la CSM 538.183 de lei.
Magistratul deține în Sibiu două apartamente, de 100 mp fiecare.
Are două autoturisme (Renault și Opel), precum și o rulotă (Hobby).
În conturi are 450.000 de lei și a contractat un credit de 100.000 de euro cu scadența în 2031.
Despre veniturile judecătorilor spunea:
- „O componentă esențială a independenței judecătorului, menită chiar a o garanta, este independența financiară. Pentru ca independența judecătorului să fie una reală, și nu una doar teoretică, rămasă înscrisă doar într-o lege (…) este necesar ca salarizarea să fie stabilită ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea și complexitatea funcției de judecător, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru această funcție”.
6. Alin-Vasile Ene, judecător - 571.036 de lei (114.207 euro)
Judecătorul Alin-Vasile Ene a raportat venituri de la CSM în cuantum de 510.736 de lei, plus 69.300 de lei ca drepturi salariale de recuperat de la Tribunalul Prahova, unde a deținut funcția de președinte.
Magistratul a băgat bani în bănci și fonduri de investiții (are 11 conturi) în valoare totală de 135.636 de lei.
Alin-Vasile Ene conduce un SsangYong din 2024 și o Toyota din 2022, iar din anul 2020 locuiește într-o casă de 198 mp cu un teren aferent de 256 mp, în localitatea Bucov, jud. Prahova.
Iată ce a scris recent despre beneficiile de care se bucură magistrații:
- „Independența justiției nu este un concept abstract și nici un lux «plătit din gura copiilor flămânzi». Ea este fundamentul statului de drept, adică temelia pe care fiecare cetățean - indiferent că este copil, părinte, salariat sau pensionar - își poate proteja drepturile în fața oricărei puteri: politice, economice ori sociale. Regimul juridic al pensiei de serviciu a magistraților nu este un «privilegiu», ci o garanție constituțională, instituită tocmai pentru a proteja judecătorul de orice formă de presiune politică, inclusiv postcarieră”.
7. Elena-Raluca Costache, președintele CSM - 568.512 lei (113.702 euro)
Judecătoarea Elena-Raluca Costache câștigă de la CSM o indemnizație de 544.662 de lei și avea de recuperat drepturi salariale de la Curtea de Apel București de 62.669 de lei.
Magistratul a mai trecut în 2024 un venit de la CSM de 81.816 lei cu justificarea „alte surse”.
În conturi deține 200.000 de lei și 10.000 de euro, iar la Pilonul II de pensie a strâns 161.549 de lei.
Judecătoarea conduce două mașini (un SSangYong și un Hyundai I30) și locuiește într-o casă de 163 mp în localitatea Țânțăreni, jud. Prahova. Tot acolo deține un teren intravilan de 500 mp.
Iată ce spunea judecătoarea Elena-Raluca Costache despre o pensie specială de magistrat de 11.000 de lei:
- „(…) Da, mi se pare puțin (…). Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt. În primul rând, omul (n.r. - de rând) la care faceți referire nu cred că a dat examenele pe care le-am dat noi ca să ajungem în profesie. Nu este ușor să ajungi magistrat. Nu cred că are parte de munca pe care o desfășurăm și, credeți-mă, o spun cu tot respectul față de orice om care muncește”.
8. Ioan Sas, avocat, reprezentant al societăţii civile - 562.202 lei (112.440 de euro)
Ioan Sas ia de la CSM 381.118 lei (indemnizație) și 181.014 lei (diurnă).
Avocatul deține o casă de 180 mp în Sighetu Marmației, jud. Maramureș, precum și un spațiu comercial de 103 mp.
El mai are 18 terenuri: 2.260 mp în intravilan și 79.252 mp în extravilan.
Ioan Sas conduce un Mini Cooper și are un singur cont, în care a băgat 204.392 de lei. La capitolul „datorii” a înregistrat două credite în valoare totală de 232.200 de lei.
În trecut, Ioan Sas a fost consilier județean și consilier local din partea PSD. El este și un cunoscut interpret de muzică populară și poate fi văzut pe YouTube în timp ce cântă din voce sau la taragot.
9. Ramona-Graţiela Milu, judecător - 554.472 de lei (110.894 de euro)
Judecătoarea Ramona-Grațiela Milu vine de la Curtea de Apel Brașov și ia de la CSM venituri de 532.299 de lei.
Deține un apartament de 92 mp în Brașov și conduce un autoturism Alfa Romeo Stelvio.
A băgat 146.232 de lei într-un fond de investiții, iar în conturi are 275.957 de lei.
Judecătoarea a mai trecut în declarația de avere bijuterii de 5.000 de euro.
Este singurul magistrat din CSM care a spus că pensia nu ar trebui să fie mai mare decât salariul în plată:
- „Inclusiv în interiorul corpului magistraților, această chestiune e percepută ca anomalie. CSM nu a abordat chestiunea cu transparență și onestitate. Pensia magistratului ar trebui să fie 85% din ultimul salariu, dar urmare a unor modificări legislative fiscale s-a produs acel decalaj. Împreună cu alți colegi, am redactat cu ani în urmă o scrisoare publică, către MJ, Președinție și CSM, în care am subliniat anomalia și am solicitat măsuri de la cei care au inițiativa legislativă. A rămas fără urmări, ca multe altele. CSM ar fi trebui să abordeze cu transparență această chestiune, să o definească drept anomalie și să propună o variantă de text pentru înlăturarea ei, adică să adauge «pensia nu va depăși salariul în plată»”.
10. Mihaela-Laura Radu, judecător - 549.242 de lei (109.848 de euro)
Fosta președintă a Tribunalului București ia de la CSM o indemnizație de 534.926 de lei, la care se adaugă 14.316 lei din activitatea didactică la Institutul Național al Magistraturii.
Judecătoarea Mihaela-Laura Radu conduce un autoturism Peugeot și deține în București trei apartamente (37 mp, 49 mp, 76 mp) și o casă (54 mp).
Magistratul a strâns la pensia privată 288.285 de lei, avea în conturi 10.000 de lei și un credit de 129.123 de euro cu scadența în 2033.
Iată ce spunea despre pensiile speciale:
- „Am fost supuși unor atacuri susținute ale exponenților puterilor legislativă și executivă, menite să ne antagonizeze cu întreaga societate pe seama dreptului la pensia de serviciu, deși numai noi știm ce înseamnă construirea unei cariere de judecător (…). Diferit de cariera unui parlamentar sau reprezentant al Guvernului, magistratul nu se formează nici în 6 luni, nici în 2 ani”.
11. Fănel Mihalcea, reprezentant al societăţii civile - 513.924 de lei (102.784 de euro)
Al doilea reprezentant al societății civile în CSM, Fănel Mihalcea, ia o indemnizație de 406.192 de lei și o diurnă de 107.732 de lei.
Mihalcea conduce trei autoturisme (BMW 530D, Porsche, Range Rover Evoque) și are două apartamente în Brăila (de 36 mp și de 52 mp).
În conturi a strâns 1.074.012 lei.
Fănel Mihalcea a fost procuror-șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, pensionat în anul 2017 și este beneficiar al unei pensii speciale. După pensionare, a fost numit în structuri de conducere ale Transelectrica și Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați.
12. Bogdan-Silviu Staicu, procuror - 475.174 de lei (95.034 de euro)
Bogdan-Silviu Staicu a câștigat în 2024 ca membru CSM o indemnizație de 393.242 de lei, pe care a rotunjit-o cu 81.939 de lei din activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Beneficiază de o „diurnă de delegare internă” de 3.543 de lei și o „diurnă de detașare” de 79.381 de lei.
A băgat bani în hârtii de valoare în echivalentul a 106.246 de euro și are în conturi 575.434 de lei și 6.293 de euro.
Conduce un autoturism Toyota, are un apartament de 70 mp și o casă de 113 mp, ambele în Slatina, județul Olt. A moștenit un teren agricol de 20.754 mp, o pădure de un hectar și și-a cumpărat un teren intravilan de 489 mp.
Iată ce zicea despre pensiile speciale:
- „O componentă importantă a independenței sistemului judiciar este cea referitoare la salarizarea magistraților și la condițiile de pensionare (incluzând și cuantumul pensiei de serviciu), la stabilirea acestora fiind necesar să fie avute în vedere importanța socială a funcției, riscurile inerente exercitării acesteia și regimul incompatibilităților și interdicțiilor prevăzute de lege pentru magistrați”.
13. Claudiu-Constantin Sandu, procuror - 446.977 de lei (89.395 de euro)
Vicepreședintele CSM este procurorul Claudiu-Constantin Sandu, care ia de la Consiliu indemnizații de 446.977 de lei.
Conduce trei autoturisme (Seat, Honda, Mazda 2), are două case în localitatea Sânpetru, jud, Brașov (fiecare de câte 146 mp) și două apartamente (de câte 85 mp). Mai deține terenuri intravilane de 1.420 mp.
A luat poziții oneste cu privire la activitatea CSM și a sistemului judiciar în ansamblu:
- „S-a vorbit despre un linșaj la adresa magistraților. Nu sunt de acord cu acest termen, nu se poate spune că este un linșaj, în condițiile în care de ani buni, rezultatele muncii noastre conduc, în cele mai multe cazuri, la salvarea inculpaților de rang înalt de la pedeapsa penală. Este normal ca în cadrul societății să existe o puternică dezamăgire față de activitatea magistraților, chiar dacă ne convine sau nu acest lucru, pentru că aceasta este realitatea”.
14. Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror - 418.920 de lei (83.784 de euro)
Fost șef al DIICOT, procurorul Daniel Horodniceanu câștigă o indemnizație de la CSM de 418.920 de lei, la care se adaugă suma de 62.363 de lei din venituri aferente anilor anteriori în care lucra la DIICOT.
Daniel Horodniceanu are o casă de 245 mp în municipiul Iași și una de vacanță de 106 mp în localitatea Ceahlău. El mai deține trei terenuri intravilane de 5.686 mp și unul agricol de 1.112 mp.
Între proprietăți se plimbă cu trei mașini: două BMW și un Mercedes.
Are un singur cont bancar cu 620.000 de lei și a strâns la pensia privată 249.785 de lei.
Cu privire la persoana lui Daniel Horodniceanu este suficient să amintim episodul din primăvara anului 2023, când a fost oprit în trafic după o depășire neregulamentară, iar fostul șef al DIICOT i-a luat la rost pe polițiști:
- „De ce m-ați oprit în acest moment? (…) V-am spus cine sunt. (…) Dar de ce nu mă cunoașteți? Dar de unde sunteți dumneavoastră? Din Vaslui sau din Iași? (…) Terminați cu prostiile astea! Nu știți cu cine vorbiți. Ce faceți dumneavoastră la această oră? Faceți patrulă pe strada principală dintr-un sat? Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului”, îi certa Horodniceanu pe polițiști.
Până la urmă, polițiștii au fost cei care au sfârșit prin a fi anchetați pentru abuz în serviciu, iar Daniel Horodniceanu a scăpat basma curată: nu l-a sancționat nici CSM, nici Poliția.
15. Mărioara-Cătălina Sîntion, procuror - 405.551 de lei (81.110 euro)
Procuroarea Mărioara-Cătălina Sîntion vine de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și câștigă la CSM 405.551 de lei pe an. În 2024 mai avea de recuperat drepturi salariale de 125.894 de lei.
Este soția fostului procuror Marian Sîntion, cel care a destructurat clanul Cămătarilor în 2004.
Deține alături de soțul ei 3 apartamente în București (61 mp, 131 mp, 150 mp) și o casă de vacanță în localitatea 2 Mai, județul Constanța.
Conduce un Volkswagen din 2012. A strâns 427.000 de lei în 5 conturi, dar are și trei credite în lei și franci elvețieni în valoare de 1.258.000 de lei.
16. Emilia Ion, procuror - 393.069 de lei (78.613 euro)
Procuroarea Emilia Ion are cel mai mic venit din CSM - 393.069 de lei/an și raporta în 2024 că mai are de recuperat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București restanțe salariale de 102.500 de lei.
Conduce un autoturism Audi din 2023.
Are un apartament (66 mp) și două case în București (140 mp, 333 mp), plus două case de vacanță (60 mp, 70 mp) în localitatea Bran, jud. Brașov.
În conturi a strâns 38.000 de euro, 20.400 de lei și 9.000 de lei. Are datorii de 347.930 de lei.
Lista membrilor CSM și a sumelor încasate anual
1. Daniel Grădinaru, judecător - 1.039.668 de lei (207.933 de euro)
2. Denisa-Angelica Stănişor, judecător - 1.024.574 de lei (204.914 euro)
3. Narcis Erculescu, judecător - 664.667 de lei (132.933 de euro)
4. Claudiu-Marian Drăguşin, Judecător - 622.745 de lei (124.549 de euro)
5. Gheorghe-Liviu Odagiu, judecător - 599.109 lei (119.821 de euro)
6. Alin-Vasile Ene, judecător - 571.036 de lei (114.207 euro)
7. Elena-Raluca Costache, președintele CSM - 568.512 lei (113.702 euro)
8. Ioan Sas, avocat, reprezentant al societăţii civile - 562.202 lei (112.440 de euro)
9. Ramona-Graţiela Milu, judecător - 554.472 de lei (110.894 de euro)
10. Mihaela-Laura Radu, judecător - 549.242 de lei (109.848 de euro)
11. Fănel Mihalcea, reprezentant al societăţii civile - 513.924 de lei (102.784 de euro)
12. Bogdan-Silviu Staicu, procuror - 475.174 de lei (95.034 de euro)
13. Claudiu-Constantin Sandu, procuror, vicepreședinte CSM - 446.977 de lei (89.395 de euro)
14. Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror - 418.920 de lei (83.784 de euro)
15. Mărioara-Cătălina Sîntion, procuror - 405.551 de lei (81.110 euro)
16. Emilia Ion, procuror - 393.069 de lei (78.613 euro)
Total: 9.409.842 lei (1.881.968 euro).
m1a2r3i4a1n5a6 15.11.2025, 12:34
Ați făcut foarte bine că ați publicat această listă. Publicați-o de mai multe ori și prin diverse mijloace ca să simtă și să înțeleagă că societatea dezaprobă modul lor arbitrar, care poate fi considerat abuz în serviciu, de a-și stabili singuri salarii astronomice. Din păcate, lista e mai lungă. Pot fi adăugați toți directorii de la marile companii de stat, începând cu Hidroelectrica. Si ziarul dvs a publicat anul trecut un material în legătură cu această problemă. M.Grancea
laur_gr 15.11.2025, 12:58
Rusine lor. Ei isi stabilesc pensiile singuri si toti ceilalti ii platim. Cum poate fii asta corect sau constitutional? Ca tu singur sa-ti stabilesti salariul pe spinarea altora?
Buburuza09 15.11.2025, 13:05
Au mai făcut si grevă,sunt puși, fixați in cuie,pe scunele acelea,nu pot fi dați afară, desfa-le contractul de muncă,dacă nu vor să muncească,de parcă ei trăiesc in altă țară, nu in România!,numai privilegii,atunci hai să devenim toți politicienii!,cine mai lucrează?, nimeni!
agora 15.11.2025, 14:21
Nu am nimic cu nicio profesie, dar cred cu tarie ca fiecare sa primeasca ceea ce merita pentru contributia la societate.
4408ASsa23buc 15.11.2025, 15:46
Vasăzică, cine critică salariile și pensile enorme ale magistraților lezeasă independența justiției. Concluzia, dacă vrem ca justiția să fie independentă trebuie să-i pltim salariații cu imensele sume pe care le cer. Oare această concluzie nu se poate extinde și la alte categorii de salariați? În sistemul medical de exemplu, salvarea de la moarte și numai asigurarea unei vieți sănătoase, nu sunt cumva mai importante decât serviviile sistemului judiciar? Știu cei din afara acestui sistem ce muncă stresantă și obositoare desfășoară salariații din sănătate? Domnilor justițiari, mergeți o zi la serviciul de urgență al unui spital (eu am fost nevoit să stau de la 8 până la 19 la Spitalul Municipal) și o să mulțumiți Domnului că nu v-ați ales această profesie. Dar cei din producție, care creează bunurile și serviciile fără de care nu putem trăi, ei nu pot avea aceleași pretenții? Dacă ei nu mai produc putem trăi doar cu justiția?Nu aceasta este democrația pentru care s-au jerfit atâția oame