Condițiile De Lucru Din Instanțele și Parchetele Din România

„În România, încă există sedii improprii ale instanțelor judecătorești, cu birouri de judecători amenajate în apartamente, anexe sau în subsolul unor imobile ori în mall-uri, cu 7-10 colegi într-un birou, uneori lipsite de căldură perioade însemnate în timpul iernii, la care magistrații plătesc deseori din buzunarul propriu unele reparații obișnuite. De multe ori, instanțele prezintă o insuficiență severă a personalului, există în continuare dezechilibre în alocarea resurselor umane.

În același timp, volumul optim de activitate al magistraților români nu este gândit pe criterii obiective, lucrându-se constant intelectual 10-12 ore zilnic.

Judecătoria Craiova – 2016

Din Raportul privind starea justiției în anul 2016, realizat de Consiliul Superior al Magistraturii rezultă că, în perioada de referinţă, la nivel naţional s-a înregistrat un volum total de activitate de 2.995.276 de dosare (3.040.020 dosare în anul 2015).

Înalta Curte de Casație și Justiție din România

Din totalitatea dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor naţionale, au fost soluţionate 2.177.646 cauze în anul 2016 (2.237.221 cauze în anul 2015).

Înalta Curte de Casație și Justiție din România (Foto: tolo.ro)

La acestea, se adaugă volumul total de activitate al parchetelor, de 3.258.290 de lucrări, din care 1.776.215 dosare penale.

Înalta Curte de Casație și Justiție din România

Toate acestea sunt gestionate de un număr de numai 6.979 de magistrați, judecători sau procurori, după caz.

Judecătoria Drăgășani

Spre exemplu, încărcătura medie pe judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost în anul 2016 de 1120 de cauze. Numai Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a avut în anul 2016 un volum de activitate de 1009 cauze.

Palatul de Justiție, Damasc, Siria, 2017, după bombardamente

Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare.

Curtea Supremă de Justiţie din Lomé, Togo

Magistratul român ar trebui să aibă un număr maxim de dosare de soluționat într-o lună. De altfel, magistrații români nu beneficiază de prime de productivitate, care să stimuleze numărul de hotărâri pronunțate într-o anumită perioadă de timp ori efortul constant de a presta și munca suplimentară a altui coleg, din pricina numărului mare de posturi vacante.

Curtea Supremă de Justiție din Accra, Ghana

În aceste condiții, concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces și promovare în profesie, fără studii de impact și fără consultarea Consiliului Științific al Institutului Național al Magistraturii, încurajarea sau determinarea ieșirii definitive sau temporare din sistem a unor magistrați (prin pensionări, autosuspendări, eliminarea de incompatibilități cu funcții guvernamentale), reprimirea în profesie fără niciun fel de testare a foștilor magistrați cu 10 ani vechime sau a magistraților pensionați (cumul salariu cu pensie redusă la 85%), introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistrații în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (de cele mai multe ori, legislație deficitară, neconformitatea legislației naționale cu dreptul european șamd) nu pare a avea ca scop creșterea calității actului de justiție și evoluția sistemului judiciar, ci „falimentarea” acestuia.

Curtea Supremă de Justiţie din Nouakchott, Mauritania

Un stat fără o justiție autentică și fără condiții minime pentru ca magistrații să poată lucra într-un mediu sănătos, poate fi, fără îndoială, un stat ”paralel” și sinistru.

Curtea Supremă din Kenya, Nairobi

Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

judecător Ionuț Militaru, Curtea de Apel București, co-președinte

București, 12 decembrie 2017