Autostradă între România și Serbia: În ce stadiu se află tronsonul Timișoara – Moravița, de 73 de kilometri

Termen de șapte zile pentru schimbul proiectelor de acord privind autostrada dintre Belgrad și Timișoara

Aleksandra Sofronijević, ministrul construcțiilor, transporturilor și infrastructurii din Serbia, a precizat, în urma vizitei de la Timișoara, că țara sa a rămas în urmă în realizării proiectului Panciova – Vârșeț – Vatin – Timișoara, care va lega Belgradul de Timișoara. Este nevoie ca Serbia să avanseze partea sa și să ratifice Acordul interguvernamental semnat la Timișoara în 2022. România și-a îndeplinit deja procedurile interne.

„România a avansat mult mai mult în realizarea acestui proiect, trebuie să recunosc. Serbia se află încă în faza de elaborare a Planului Spațial pentru zona cu destinație specială și a proiectului conceptual, dar cred că, atunci când există voință, ne vom rezolva și noi treaba foarte repede”, a precizat Aleksandra Sofronijević, potrivit agenției sârbe Tanjug.

Aceasta a adăugat că s-a ajuns la un acord concret privind pașii următori. „Ne-am înțeles foarte concret ca, în termen de șapte zile, să facem schimb de proiecte ale acordului prin care vom reglementa suplimentar toate relațiile legate de construcția acestei autostrăzi și de construirea punctului comun de trecere a frontierei”, a mai spus ministra.

În schimb, Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor din România, a precizat că „România și Serbia urmăresc dezvoltarea în continuare a conectivității dintre ele”

„Prin proiectele discutate, România și Serbia își propun să transforme proximitatea geografică într-un avantaj strategic, prin dezvoltarea unor conexiuni rutiere, feroviare și navale moderne și eficiente și prin consolidarea infrastructurii transfrontaliere”, a spus el.

Partea română a subliniat necesitatea ca partea sârbă să finalizeze procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a acordului bilateral privind conexiunea rutieră și să continue pregătirea sectorului Belgrad–Vatin.

De asemenea, România și Serbia urmăresc îndeaproape realizarea conexiunii transfrontaliere, inclusiv asigurarea infrastructurii necesare în zona punctului de trecere a frontierei.

Stadiul tronsonului Timișoara – Moravița

Dialogul s-a concentrat cu precădere pe stadiul proiectului autostrăzii Timișoara–Moravița și pe interconectarea acesteia cu sectorul Belgrad–Vatin. Demersul este considerat prioritar pentru consolidarea legăturilor rutiere transfrontaliere dintre cele două state.

„Autostrada Timișoara – Moravița: în următoarele săptămâni, echipele tehnice bilaterale vor purta discuții pentru actualizarea și adaptarea tehnică a cadrului juridic la realitățile din teren”, precizează Ministerul Transporturilor, într-un comunicat.

Autostrada Timișoara – Moravița, din județul Timiș, are o lungime de aproximativ 73 km și este structurată în trei tronsoane. Primele două, Remetea Mare–Jebel și Jebel–Moravița, se află în proceduri de atribuire pentru proiectare și execuție.

„Pentru tronsonul Remetea Mare–Jebel au fost depuse nouă oferte, aflate în evaluare, iar pentru tronsonul Jebel–Moravița procedura de atribuire a fost finalizată, fiind desemnat ofertantul câștigător”, potrivit sursei citate.

Reluarea traficului feroviar între Serbia și România

Un alt obiectiv important îl reprezintă dezvoltarea conexiunii feroviare dintre Timișoara și Belgrad, parte a coridorului european de transport Rin–Dunăre și a rețelei TEN-T. Partea română a prezentat stadiul proiectului de modernizare a liniei Timișoara Nord–Stamora Moravița–frontieră. Proiectul prevede modernizarea infrastructurii feroviare, a stațiilor și a trecerilor la nivel, precum și creșterea vitezei de circulație. Investiția este estimată la peste 2 miliarde de lei, fără TVA.

România analizează, împreună cu partea sârbă, posibilitatea dezvoltării unui proiect comun de infrastructură feroviară care să asigure o conexiune modernă și eficientă între Timișoara și Belgrad și să identifice sursele de finanțare disponibile.

„Totodată, a fost analizată și reluarea transportului feroviar de călători între România și Serbia, în special pe relația Timișoara–Stamora Moravița–Vršac, acest lucru ar reprezenta un proiect cu impact direct asupra mobilității cetățenilor și asupra turismului și schimburilor economice dintre România și Serbia”, potrivit Ministerului Transporturilor.

Au fost abordate și proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere din zona de frontieră, inclusiv conexiunile dintre Bački Breg–Kikinda–Srpska Crnja și punctele de trecere a frontierei Jimbolia și Lunga.

Discuții despre reluarea navigației comerciale pe Canalul Bega

Cele două țări au purtat discuții și pentru reluarea navigației comerciale pe Canalul Bega și a dezvoltării cooperării transfrontaliere în domeniul transportului naval.

„În ultimii ani au fost realizate investiții transfrontaliere importante pentru reabilitarea infrastructurii de navigație pe Bega, inclusiv lucrări la infrastructura hidrotehnică de pe ambele maluri ale frontierei și dezvoltarea infrastructurii conexe. Reluarea navigației comerciale și dezvoltarea conexiunii Bega–Tisa–Dunăre reprezintă o oportunitate pentru consolidarea conectivității regionale și pentru dezvoltarea transportului naval transfrontalier”, se mai arată în comunicat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE