Cultul lui Stalin revine în Rusia: comuniștii cer redenumirea Volgogradului în Stalingrad I VIDEO

Aceste acțiuni vin în contextul altor încercări recente de a reabilita moștenirea lui Stalin în Rusia. Istoricul Alexey Uvarov explică pentru site-ul de știri independent rus Meduza cum a căzut cultul personalității lui Stalin în Uniunea Sovietică și cum este acesta readus treptat în Rusia de astăzi.

Denunțarea stalinismului – o necesitate politică cu consecințe neașteptate

După moartea lui Stalin în 1953, conducerea sovietică a început să desființeze treptat sistemul Gulag și să revizuiască cazurile victimelor represiunii politice. Nikita Hrușciov a realizat că dacă Partidul Comunist nu va recunoaște amploarea terorii staliniste, altcineva o va face.

Astfel, la Congresul al XX-lea al PCUS din februarie 1956, Hrușciov a ținut faimosul „discurs secret” în care a denunțat cultul personalității lui Stalin și l-a acuzat pentru execuțiile în masă din 1937-1938. A fost pentru prima dată când conducerea țării a legat numele lui Stalin de teroarea politică.

Discursul a avut un efect șocant, fiind distribuit în secret în rândul a milioane de membri de partid. Odată publicat în străinătate, a afectat autoritatea partidelor comuniste din întreaga lume.

Hrușciov spera că dezvăluirea crimelor lui Stalin va reînvia „leninismul autentic”. Însă, declanșând spiritul îndoielii, a slăbit unitatea ideologică a URSS și a provocat o undă de critici la adresa regimului – consecințe pe care partidul nu a reușit să le inverseze.

Demolarea monumentelor și redenumirea orașelor

La Congresul al XXII-lea al PCUS din octombrie 1961, Hrușciov a acuzat din nou represiunile staliniste. Pentru a sublinia ruptura cu vechea ordine, delegații au decis să îndepărteze corpul lui Stalin din Mausoleul Lenin.

În paralel, a început o campanie la scară largă de redenumire și demolare a monumentelor lui Stalin în întreaga URSS. Stalingrad a devenit Volgograd, Stalinabad – Dușanbe, iar Stalino – Donețk. Statuile de granit și bronz ale fostului lider au fost dărâmate sau îndepărtate.

Însă acest val de destalinizare a avut loc în circumstanțe diferite. URSS se certa cu China, exista nemulțumire din cauza penuriei de alimente, iar autoritatea personală a lui Hrușciov era în scădere.

Întoarcerea la „mâna forte” a lui Stalin în Era Stagnării

După înlăturarea lui Hrușciov în 1964, conducerea sovietică a limitat cu atenție discuțiile despre stalinism. Deși condamnarea oficială a cultului personalității nu a fost inversată, textele considerate prea critice la adresa lui Stalin nu mai treceau de cenzura sovietică.

Această schimbare de politică a întrerupt reflecția societății sovietice asupra Marii Terori. Autoritățile vorbeau acum în șoaptă despre greșelile și costul uman al stalinismului, în timp ce trâmbițau realizările industrializării din era Stalin și victoria în Al Doilea Război Mondial.

În acest context, discuția despre Gulag și represiunea politică s-a mutat în underground. Manuscrise interzise și înregistrări pe bandă erau reproduse și distribuite clandestin sau publicate în Occident și introduse pe ascuns în URSS.

Comemorarea victimelor lui Stalin în timpul Glasnost-ului

Sub ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, dezbaterile despre represiunile staliniste au devenit știri de primă pagină. Datorită politicii sale de Glasnost, literatura care circulase ca samizdat timp de 20 de ani a fost publicată în masă în reviste.

În 1988, revista săptămânală Ogonyok adunase sute de scrisori care cereau crearea unui memorial pentru victimele represiunii politice. Primul astfel de monument, Piatra Solovețk, a fost dezvelit în Piața Lubianka din Moscova în octombrie 1990, grație fondatorilor organizației Memorial.

Revenirea lui Stalin în politica oficială a memoriei din Rusia este strâns legată de anexarea Peninsulei Crimeea, în 2014

În februarie 2015, autoritățile ruse au dezvelit în Crimeea un monument ce îi reprezintă pe Stalin, Churchill și Roosevelt, pentru a marca 70 de ani de la Conferința de la Ialta. Deși sculptura fusese realizată încă din 2005, autoritățile ucrainene au refuzat instalarea ei din cauza implicării lui Stalin în foametea provocată din Ucraina (Holodomor) și în deportarea tătarilor din Crimeea.

Inițiativele civice care încercau să ofere o evaluare critică a trecutului sovietic, cum sunt Memorial sau proiectul Last Address, au reușit o vreme să limiteze reabilitarea imaginii lui Stalin. Însă, începând cu mijlocul anilor 2010, autoritățile au început să le suprime, culminând cu închiderea Memorial, desemnată drept „agent străin” și desființată prin decizie judecătorească în 2021.

Tot mai multe propuneri de statui închinate lui Stalin

Începând cu 2015, busturi ale lui Stalin au fost instalate în mai multe regiuni ale Rusiei – de la Osetia de Nord, Republica Sakha și Bashkortostan până în centrul țării, în regiuni precum Vladimir, Tver, Yaroslavl sau Tambov. Aceste monumente sunt inițiate în general de organizații locale ale KPRF, de veterani sau de cetățeni și sunt inaugurate de obicei pe 9 mai, de Ziua Victoriei.

Cu toate acestea, încercările de a construi noi monumente dedicate lui Stalin nu sunt acceptate peste tot în Rusia.

Putin stă în expectativă

O rezoluție recentă a KPRF, care declară drept „greșeală” Discursul Secret al lui Hrușciov – cel care a denunțat crimele lui Stalin – reflectă direcția unei restalinizări treptate a memoriei colective în Rusia. Cu toate acestea, fenomenul este încă marginal și neasumat oficial de administrația Putin, care nu a condamnat public procesele de destalinizare. Chiar și așa, poziția KPRF, ca moștenitor ideologic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, influențează în continuare modul în care o parte a societății ruse se raportează la trecutul său represiv, potrivit Meduza.

Începând cu 2015, busturi ale lui Stalin au fost instalate în mai multe regiuni ale Rusiei – de la Osetia de Nord, Republica Sakha și Bashkortostan până în centrul țării, în regiuni precum Vladimir, Tver, Yaroslavl sau Tambov. Aceste monumente sunt inițiate în general de organizații locale ale KPRF, de veterani sau de cetățeni și sunt inaugurate de obicei pe 9 mai, de Ziua Victoriei.

În 2017, cu ocazia centenarului poliției secrete sovietice, directorul FSB, Alexander Bortnikov, a justificat cu rezerve represiunea, invocând contextul istoric al instabilității interne și al amenințărilor externe. În același an, Vladimir Putin declara, într-un interviu acordat lui Oliver Stone, că demonizarea excesivă a lui Stalin este doar „un mijloc de a ataca Uniunea Sovietică și Rusia”, descriindu-l pe fostul lider drept o „figură complexă”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE