Cum l-au „înfundat” avocații pe Daniel Chițoiu prin cereri de recuzare și sesizări la Inspecția Judiciară. Motivul majorării pedepsei: comportamentul inculpatului

Tertipurile i-au enervat pe judecători

Încercările disperate ale lui Daniel Chițoiu de a scăpa de răspunderea penală – după ce a fost neatent la volan, a pierdut controlul mașinii și a intrat pe contrasens, unde s-a izbit frontal cu un alt autoturism, rezultând doi morți și un rănit – au avut în apel efectul diametral opus celui pe care îl urmărea apărarea.

Curtea de Apel Pitești a considerat comportamentul lui Daniel Chițoiu drept „inacceptabil”, manifestat prin multiple cereri de recuzare a judecătorului fondului și plângeri la Inspecția Judiciară, menite să pună presiune pe magistrat și să tergiverseze cauza până la prescripție.

Potrivit art. 192 Cod penal, uciderea din culpă se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani, însă limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate dacă prin fapta săvârșită rezultă decesul a două sau mai multe persoane.

În cazul lui Daniel Chițoiu, limitele de pedeapsă pentru fapta comisă sunt de la 3 ani la 10 ani și 6 luni.

• Daniel Chițoiu a fost implicat într-un accident rutier, pe data de 26 decembrie 2019, în timp ce conducea autoturismul marca Audi A5 pe DN7, între Pitești și Râmnicu Vâlcea, pe raza comunei Cotmeana, sat Zamfirești.
• Din datele dosarului rezultă că fostul ministru de Finanțe a pierdut controlul volanului vreme de 5 secunde și a pătruns pe contrasens, intrând în coliziune frontală cu autoturismul marca Dacia Logan, provocând decesul a două persoane și rănirea celei de-a treia.
• Pe data de 9 aprilie 2025, Judecătoria Pitești l-a condamnat pe Daniel Chițoiu la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare și 120 de zile de muncă în folosul comunității.
• Pe data de 8 ianuarie 2026, judecătorii de la Curtea de Apel Pitești i-au majorat pedeapsa fostului vicepremier la 4 ani de închisoare, modificându-i și modalitatea de executare.

Instanța: „Considerăm inacceptabil comportamentul inculpatului”

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 3/2026 pentru a vedea motivul pentru care Daniel Chițoiu a ajuns la pușcărie, deși, inițial, fusese condamnat cu suspendare.

Din documentul citat rezultă că magistrații au pronunțat o condamnare cu executare nu ca urmare a reinterpretării probatoriului, ci din cauza atitudinii pe care a avut-o fostul vicepremier în timpul procesului:

• „Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, materialul probator administrat în cauză dovedind, dincolo de orice îndoială rezonabilă, atât existența infracțiunii de ucidere din culpă, cât și vinovăția inculpatului în comiterea acesteia.
• În declarațiile sale, inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția.
• În declarațiile sale și în apărările formulate, inculpatul a susținut că a părăsit, într-adevăr, sensul său de mers, dar a recurs la această manevră tocmai pentru a evita o coliziune cu autoturismul condus de victimă care, la rândul său, își părăsise banda de mers.
• A arătat apărarea că inculpatul (Chițoiu Daniel – n.r.) , conducător al autoturismului Audi A5, nu a pierdut controlul asupra traiectoriei de deplasare, ieşirea pe contrasens a autoturismului Audi a fost făcută cu intenție de către conducătorul acestuia, pentru a evita un pericol apărut în fața sa şi nu este rezultatul unor preocupări de natură a-i distrage atenția de la trafic. (…)
• În ceea ce privește pedeapsa aplicată, considerăm, în acord cu procurorul și părțile civile, că aceasta este prea blândă în raport de circumstanțele accidentului, dar mai ales în raport de urmările acestuia.
• Avem în vedere conduita culpabilă exclusivă a inculpatului care a pierdut controlul volanului și a pătruns pe contrasens, fără să fi fost obstrucționat în vreun fel în trafic de alt participant, pe un sector de drum intens circulat, pe un interval orar și în condiții de timp care asigurau o bună vizibilitate, dar mai ales, așa cum am subliniat și mai sus, urmările faptei ce au constat în decesul a două persoane ce se aflau în autoturismul cu care mașina condusă de inculpat a intrat în coliziune frontală.
• La toate acestea se adaugă un comportament procesual al inculpatului (și al apărătorilor acestuia, cum a ținut să precizeze și judecătorul fondului), exhibat în fața primei instanțe pe care și noi îl socotim a fi inacceptabil.
• Au fost punctate de prima instanță mai multe acțiuni ale inculpatului, prin apărătorii care l-au asistat atunci, precum cereri de recuzare ale membrilor completului (care a cunoscut schimbări de titular pe parcursul cercetării judecătorești), aducerea la cunoștința completului a faptului că a fost sesizată Inspecția Judiciară pentru a pune o presiune inoportună asupra judecătorului titular, solicitarea unui probatoriu care să demonstreze eventuale probleme de sănătate ale victimelor și care, departe de a avea legătură cu cauza, mai degrabă a demonstrat o lipsă de asumare față de cele întâmplate și, în sfârșit, pornind de la statutul de persoană publică a inculpatului, crearea unui climat de suspiciune față de imparțialitatea completului de judecată.
• Considerăm îndreptățite toate aceste constatări ale instanței de fond și notăm totodată că și acest comportament procesual, suprapus totuși și pe o schimbare de titular al completului, a dus la o tergiversare nejustificată a cauzei, care a cunoscut o desfășurare timp de aproape cinci ani pe rolul primei instanțe. Notăm totuși că pe parcursul judecării apelului, comportamentul procesual al inculpatului a fost unul corect, iar apărătorul ales , altul decât echipa angajată la prima instanță, a realizat un act de asistență judiciară normal.
• Nu în ultimul rând este de reținut atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a faptei imputate pe tot parcursul procesului. Așa cum am arătat mai sus, inculpatul a susținut o altă desfășurare a evenimentelor care nu și-a găsit deloc suport în materialul probator.
• Această atitudine de nerecunoaștere a vinovăției, cuplată cu încercarea de a arunca vina pe victimă trebuie să își găsească efecte și în regimul sancționator, în parametri ceva mai gravi decât cei stabiliți de prima instanță.
• Așadar, având în vedere toate cele de mai sus , respectiv circumstanțele faptei, urmările faptei, comportamentul procesual și atitudinea de nerecunoaștere a vinovăției, considerăm că se impune majorarea pedepsei aplicate inculpatului și, implicit, schimbarea regimului de executare.
• Nu ne sunt străine circumstanțele personale ale inculpatului, subliniate și de prima instanță, cu accentul pe funcțiile publice deținute și pregătirea profesională care asigură o foarte bună reinserție socială, însă în aprecierea noastră, toate acestea nu pot prevala, la alegerea pedepsei și a regimului de executare, față de urmările faptei și conduita culpabilă exclusivă a acestuia.
• În aceste condiții, vom mări pedeapsa aplicată inculpatului la 4 ani de închisoare, care va fi executată în regim de detenție, conform art. 60 Cod penal.
• Totodată, în acord și cu solicitarea procurorului, la pedepsele complementară și accesorie vom adăuga și interzicerea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, potrivit art. 66 alin. 1 lit. i Cod penal, fiind justificat acest adaos de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, aşa cum am arătat mai sus”, se arată în hotărârea definitivă de condamnare.

Instanța de fond: „Această conduită nu poate exista în nici un proces”

Libertatea a consultat și Hotărârea nr. 744/2025 din 9.04.2025 pronunțată de Judecătoria Pitești, pentru a vedea cum anume s-a apărat la fond Daniel Chițoiu.

Din document rezultă că avocatul acestuia a încercat să pună presiune pe completul de judecată prin plângeri la Inspecția Judiciară, în care reclama o așa-zisă „lipsă de imparțialitate”.

Inspecția Judiciară funcționează ca un instrument de intimidare și reducere la tăcere a magistraților, fiind folosit de avocații inculpaților VIP pentru a obține înlocuirea acestora de la prezidiu.

O plângere plasată cu succes la Inspecția Judiciară, adică prin deschiderea unei cercetări disciplinare, poate duce la îndepărtarea judecătorului incomod și, mai important, reluarea procesului de la zero.

Asta a încercat, fără succes, și Daniel Chițoiu, fapt care a cântărit greu ulterior, la soluționarea definitivă a cauzei.

• „Instanța, prin comportamentul procesual al inculpatului, are în vedere și comportamentul apărătorilor aleși, deoarece avocații, în procesul penal, nu fac decât să reprezinte interesul clientului.
• La termenul din data de 5.04.2023 s-au consemnat următoarele: «(…) şi crede (n.r. – avocatul) că prin raportare la modul în care judecătorul a condus cercetarea judecătorească, apreciază ca judecătorul să analizeze oportunitatea de a se pronunţa în temeiul  art.66 alin 2 C.p.p, prin raportare la o cerere de abţinere, pentru că în opinia noastră, suspiciunea privind imparţialitatea judecătorului acestei cauze cel puțin este una întemeiată și crede că nu mai poate vorbi despre acea prezumţie, pe care trebuie să o aibă participantul în  procesul penal, în legătura cu prezumţia foarte clară de imparțialitate a judecătorului acestei cauze.(…)».
• Instanța dorește să sublinieze faptul că și simpla sugestie pentru președintele de complet de la acel moment privind o eventuala abținere a acestuia este o modalitate nepotrivită de gestionare a oricărei nemulțumiri cu privire la o soluție dispusă de acesta.
• Mai ales că președintele de complet este singurul care apreciază că se impune a se abține de la soluționarea unei cauze, mai ales în contextul în care inculpatul, la același termen, a formulat o cerere de recuzare.
• Astfel, instanța apreciază că această conduită procesuală nu poate exista în niciun proces penal, indiferent de complexitate și de părțile implicate.
• La termenul din 15.11.2023, primul termen la care completul de judecată s-a schimbat, s-au consemnat următoarele: «(…) Arată că în aceste condiţii s-au formulat cereri de recuzare, de abţinere, s-a sesizat Inspecţia Judiciară. (…)».
• Instanța arată că referirea la orice alt fel de acțiune, cerere, care nu au legătură directă și nemijlocită cu soluționarea cauzei, nu pot fi aduse la cunoștința completului de judecată.
• Pe lângă faptul că instanța nu a înțeles nici până în acest moment care a fost scopul acestor afirmații, arată că soluționarea prezentei cauze și soluționarea oricăror altor cereri indiferent de la cine au provenit, s-au soluționat strict prin prisma dispozițiilor legale incidente și relevante, orice fel de alte afirmații nu ar putea să ducă la pronunțarea unei alte soluții.
• Instanța dorește totuși să sublinieze că înțelege că inculpatul poate să își exercite drepturile procesuale sub orice formă, în orice modalitate pe care o consideră de cuviință, să solicite tot ce consideră pertinent și util soluționării cauzei, dar cu toate acestea, nu se poate ca, într-un proces penal, să facă afirmații nepotrivite și care nu au legătură cu soluționarea cauzei, mai ales că instanța a studiat dosarul, a analizat toate înscrisurile, a studiat toate încheierile de ședință anterioară, având cunoștință de tot ce se întâmplase până la termenul din 15.11.2023.
• Drept urmare, instanța apreciază că, pe alocuri, comportamentul procesual al inculpatului nu a fost cel mai potrivit”, reține Judecătoria Pitești.

Instanța de fond a considerat că este o „lipsă de asumare” din partea lui Daniel Chițoiu faptul că acesta a încercat să dea vina pe șoferul decedat, prin depunerea la dosar a două articole de presă din care rezultă că victima a fost implicată la rândul ei într-un accident, după ce a pătruns într-o intersecție fără să se asigure.

În timpul procesului, avocatul lui Daniel Chițoiu a cerut datele medicale ale victimei decedate pentru a demonstra că nu era aptă să conducă.

„Cum deja s-a arătat, inculpatul are dreptul să propună orice fel de probe în apărare, dar referirea la eventuale probleme de sănătate ale victimei care conducea mașina implicată în accident și cercetarea acestora reprezintă, pentru instanță, o lipsă de asumare față de cele întâmplate, eveniment care a avut un deznodământ tragic, decesul a două persoane, indiferent de vârstă, de patologiile existente, de modul în care una dintre acestea a dobândit permisul și indiferent de fișele medicale”, mai notează instanța de fond.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.