Cum s-a transformat un proiect comunist eșuat în model global de parc urban. Bloomberg laudă România pentru „delta dintre blocuri”

Evoluția proiectului comunist abandonat a fost analizată în presa străină

În centrul Bucureștiului, un proiect eșuat al erei comuniste s-a transformat într-un model pentru parcuri naturale urbane, oferind spațiu atât pentru oameni, cât și pentru faună sălbatică. Jurnaliștii de la Bloomberg au analizat evoluția acestui parc unic, pe care îl consideră inclusiv „un model de parc urban”. Delta Văcărești a fost recunoscută oficial în 2016.

Povestea Deltei Văcărești și cum s-a transformat proiectul comunist într-un model de parc urban

Parcul Natural Vacărești a fost planificat inițial ca un lac artificial de proporții gigantice de dictatorul Nicolae Ceaușescu, a rămas în paragină după revoluția din 1989.

Construcția ambițioasă nu a fost niciodată finalizată, lăsând în urmă o groapă cimentată de 180 de hectare. „Am găsit o sălbăticie emergentă”, spune Vlad Cioflec, care a descoperit zona în 2006, în timp ce căuta broaște țestoase de baltă europene.

În ultimii 30 de ani, zona s-a transformat într-un ecosistem divers, cu păduri tinere, iazuri și pajiști. În 2014, Asociația Parcul Natural București (BNPA) a început să protejeze acest spațiu, iar din 2016, Vacărești a devenit oficial primul parc natural urban din România.

„Această zonă era un șantier abandonat, iar acum este un sanctuar pentru biodiversitate”, explică Cioflec, potrivit sursei citate mai sus.

Ministerul Mediului a aprobat mai multe planuri pentru protecția și extinderea deltei

În 2025, Ministerul Mediului a aprobat un plan de management pentru Vacărești, care include restaurarea habitatelor și construcția unui centru de vizitare.

De asemenea, parcul a inspirat alte proiecte din București, precum coridorul verde din jurul Lacului Morii, mai relatează sursa citată mai sus.

„Dintr-o dată, zonele umede, pajiștile, peisajele riverane și pădurile periurbane au intrat nu doar în imaginația publică, ci și pe agenda politică”, spune Bogdan Dragnea, oficial responsabil cu neutralitatea climatică a Bucureștiului.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă autoritățile locale

Deși parcul atrage vizitatori și școlari, există provocări majore. Iazurile Vacăreștiului au scăzut cu 70% în ultimii cinci ani, iar specii precum vidra europeană nu au mai fost observate.

„Fără intervenție, parcul va fi complet acoperit de păduri”, avertizează Dan Bărbulescu, director BNPA.

Pentru a proteja fauna și flora, el propune soluții inovatoare, cum ar fi colectarea apei pluviale de pe acoperișuri și introducerea unor specii precum caii și bivolii de apă pentru menținerea pajiștilor.

În articolul în care prezintă povestea Deltei Văcărești, Bloomberg subliniază că astfel de inițiative sunt esențiale într-o regiune afectată de schimbările climatice.

Administrația Generală a Bucureștiului este acum responsabilă de Vacărești.

„Avem un Consiliu Științific și un Consiliu Consultativ plin de experți din sectorul ONG”, spune Florin Slabu, reprezentant al administrației parcului. Cu toate acestea, există îngrijorări că gestionarea excesivă sau insuficientă ar putea amenința echilibrul ecologic fragil al parcului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro