Cum vrea Poliția să fluidizeze traficul auto în București și planul MAI în privința camerelor video. Imagini din Dispeceratul Brigăzii Rutiere

La prezentare au fost prezenți Bogdan Despescu – secretar de stat MAI, Benone Matei – șeful Poliției Române (IGPR), Eduard Mirițescu – adjunctul șefului IGPR, Ionuț Vlăsceanu – șeful Brigăzii Rutiere, Bogdan Berechet – șeful Poliției Capitalei și Ionuț Arghire – șeful Direcției Rutiere.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

De ce se circulă greu cu mașina în București

Autoritățile au intrat în noul an școlar cu aceleași probleme cronice: infrastructură insuficientă, efective limitate de polițiști rutieri și locali, lipsa parcărilor și șantiere deschise pe arterele principale.

Totodată, în București și Ilfov se înregistrează cel mai mare numări de mașini din mediul urban, este vorba despre 1,9 milioane vehicule, adică parcul auto este supradimensionat, arată datele prezentate de Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, cifre care se regăsesc în documentul de mai jos.

Începutul de an școlar a venit cu valori maxime de trafic generate atât de navetiștii din Ilfov și județele limitrofe, cât și de părinții care își duc copiii cu mașina la școală.

Pe scurt, problemele care îngreunează circulația în București sunt următoarele:

• bulevarde înguste raportat la numărul de mașini
• lipsa legăturilor rapide între cartiere
• zone critice, în special pe pe axa centrală Piața Charles de Gaulle – Piața Unirii
• șantiere mari și lucrări frecvente (metrou, rețele edilitare)
• lipsă parcărilor în București (doar 500.000 la 1,65 milioane de mașini înmatriculate).

O altă problemă: Guvernul Bolojan a decis să taie din numărul polițiștilor locali

Problemele nu se opresc însă aici. Sectorul 4, condus de Daniel Băluță, este singurul din București fără dispecerat video conectat la Poliție, arată datele IGPR. Deși în Capitală sunt funcționale 6 dispecerate de monitorizare video, cel din Sectorul 4 nu este operațional și nu are legătură cu Poliția Română.

Un alt minus major este că rețelele companiilor de utilități nu sunt conectate deloc la forțele de ordine. În plus, doar trei sferturi dintre școli au camere de supraveghere și numai 63 de unități transmit imaginile către poliția locală, toate aflate în Sectorul 6, condus de Ciprian Ciucu.

Foarte important, Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis recent să taie din numărul polițiștilor locali. „O altă măsură importantă este limitarea numărului de polițiști locali. Adică norma de astăzi, un polițist local la 1.000 de locuitori va fi majorată. Cât? Va rămâne de stabilit în urma dialogului cu primăriile, în principal reședință de județ, unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România”, a spus premierul Bolojan pe 18 iulie. În București, acum sunt 2.000 de polițiști locali.

Soluțiile Poliției și MAI pentru fluidizarea traficului

În tot acest context complicat, IGPR a propus câteva soluții pentru fluidizarea traficului, odată cu deschiderea anului școlar. Printre măsuri se numără modificarea OUG 195/2002 și a regulamentului, astfel încât soluționarea accidentelor ușoare să fie mai rapidă, serviciile contravenționale să fie digitalizate prin HUB-ul MAI, iar circulația bicicletelor, trotinetelor și mopedelor pe benzile BUS să fie clar reglementată.

„Am elaborat o nouă concepţie de lucru, o concepţie în sistem integrat pentru gestionarea valorilor ridicate de trafic preconizate odată cu începerea noului an şcolar şi cu revenirea multor cetăţeni din concedii în Capitală. Această concepţie este realizată prin îmbinarea unei prezenţe cu un număr mai mare de efective în intersecţii, dar, în acelaşi timp, o corelare cu ceilalţi actori, cu celelalte autorităţi şi folosirea într-un mod eficient a sistemelor video. Am crescut prezenţa în intersecţii, de la 17 intersecţii câte erau în perioada anterioară, la 98”, a explicat Despescu.

Numărul polițiștilor desemnați pentru fluidizarea traficului poate fi mărit în caz de urgență, dar aceasta este o măsură cu caracter temporar și „este nevoie de implicarea autorităților publice locale și centrale în a acorda sprijin pentru dezvoltarea cât mai rapidă a unor soluții eficiente, pe termen lung”, a avertizat IGPR.

La capitolul sistematizare, Poliția Română recomandă generalizarea zonelor de tip „Kiss & ride”, accelerarea implementării benzilor dedicate transportului public, introducerea de sensuri unice și giratorii lângă școli și integrarea tuturor semafoarelor într-un sistem adaptiv. De asemenea, polițiștii cer dezvoltarea unei infrastructuri inteligente care să ajute în dirijarea traficului.

Planul mai prevede investiții în transportul public, adică reabilitarea liniilor de tramvai și construirea de parcări park & ride la nivelul fiecărui sector. Totodată, IGPR propune ca autoritățile locale să stabilească intervale orare dedicate pentru salubrizare și aprovizionare, pentru a evita suprapunerea cu orele de vârf.

Mai mult, Poliția lucrează la dezvoltarea sistemelor de depistare a celor care comit nereguli în trafic, adică se iau măsuri pentru a spori digitalizarea infrastructurii și pentru a dezvolta sistemele actuale.

În plus, numărul camerelor video din intersecții va fi mărit, la fel și numărul polițiștilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro