CCR: Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor este parţial neconstituţională
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor este parţial neconstituţională, a decis Curtea Constituțională, marți. CCR a analizat sesizările ICCJ și PNL privind neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din legile justiției, privind statutul magistraților, organizarea judiciară şi organizarea Consiliului Superior al Magistraturii.
CCR a decis că Legea privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţine dispoziţii neconstituţionale şi cere redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat că în ceea ce priveşte prevederile referitoare la atribuţiile preşedintelui României în numirea şefilor parchetelor au fost admise obiecţii care privesc "mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României”.
În ceea ce priveşte sesizările asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, decizia a fost amânată de CCR pentru 13 februarie.
Tot marţi, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă, respectiv neîntemeiată, două obiecţii de neconstituţionalitate formulate de instanţa supremă şi de 56 de deputaţi PNL la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
De asemenea, CCR a admis o obiecţie de neconstituţionalitate.
Judecătorii constituționali au luat marţi în discuţie:
- obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție;
- obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, formulată de 56 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal;
- obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție;
- obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de un număr de 52 deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.
În 23 ianuarie, CCR a declarat neconstituţionale prevederi din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Tot atunci, judecătorii constituționali au amânat pentru 30 ianuarie dezbaterea celorlalte două legi ale justiţiei, respectiv 303/2004 și 317/2004.
Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis, în 23 ianuarie, ”obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparținând grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite și a constatat că dispozițiile art. I pct.2, 4, 29 și 61 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale”.
De asemenea, cu majoritate de voturi, CCR a respins, în 23 ianuarie, ”obiecția de neconstituționalitate formulată de aceiași autori și a constatat că celelalte dispoziții ale Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport de criticile formulate”.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului, precum și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunța în 22 decembrie 2017 că a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare şi completare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
PNL, după ce a atacat la CCR prima lege din pachetul de reformă, cea privind răspunderea magistraților, în 22 decembrie 2017 a contestat la Curtea Constituţională și modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
"PNL a înregistrat astăzi la Curtea Constituţională o sesizare privind viciile de neconstituţionalitate ale legii a modificare a Legii 304/2004. Există amendamente certe care sunt adoptate cu încălcarea prevederilor constituţionale şi a unor angajamente europene ale României în privinţa acestei legi. Am identificat critici de neconstituţionalitate care ţin de procedură. A fost încălcat principiul autonomiei parlamentare. Ne-am trezit în situaţia în care o comisie specială, în loc să fie sesizată de Birourile permanente reunite ale Parlamentului, a fost sesizată atât pentru dezbatere în Cameră, cât şi pentru dezbatere în Senat doar de Birouri permanente individuale ale celor două Camere", declara atunci senatorul liberal Iulia Scântei.
Senatul a adoptat, în 21 decembrie, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Este cea de-a treila lege din pachetul de legi ale justiției.
Citește și:
ANALIZĂ | Cât mai sunt chiriile în marile orașe ale țării. Oltenia înregistrează cele mai mici niveluri, Transilvania pe cele mai mari
