Ministrul muncii Raluca Turcan și-a început mandatul cu declarații despre beneficiarii de ajutor social, acei oameni numiți derizoriu, în presă, „asistați social”. Invitată la Antena 3, ministrul a spus că, „din nefericire”, sunt oameni care primesc și „șase-șapte beneficii de la stat”, complăcându-se într-o „abundență de beneficii în loc să intre pe piața muncii”. 

A cerut apoi, într-un status pe Facebook, să fie verificate anchetele sociale care stau la baza dosarelor pentru ajutor social, sugerând că ar exista fraude. Nu a oferit date care să-i susțină afirmațiile. 

„De altfel, la nivel de guvernare, i-am asigurat pe români că cei care pur şi simplu nu vor să muncească nu o să mai fie duşi în spate de oamenii harnici”, a scris ministrul muncii Raluca Turcan pe pagina sa de Facebook în 16 ianuarie. 

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Raluca Turcan

Minciuna despre milioanele de „asistați sociali”, rostogolită de politicieni și ziariști

Tema românilor harnici care îi cară în spate pe cei care nu vor să muncească nu e una nouă.

În mai 2010, chiar în ziua când a anunțat tăierile de salarii din sistemul bugetar cu 25%, fostul președinte Traian Băsescu a folosit metafora „omului foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească”. Omul foarte gras, adică toți cei din zona de buget public, de asistență socială.

Minciuna că România ar avea milioane de „asistați social” a fost repetată ani în șir în spațiul public, începând din 2010, inclusiv de miniștri sau de ziariști. 

Într-un editorial publicat în Evenimentul Zilei în mai 2010, ziaristul Mircea Marian scria că „milioane de români au beneficiat de o asistență socială de care nu aveau nevoie”. 

„Din venitul minim garantat trăiesc în România comunități întregi care așteaptă, pentru că așa s-au obișnuit, să primească pe degeaba locuință, îmbrăcăminte sau mâncare din partea statului. (…) Cum să explici multor milioane de români beneficiari ai unei forme de asistență socială că statul nu este un părinte protector care oferă, pe degeaba, și bani, și mâncare, și locuință?”, scria ziarista Ioana Lupea în aceeași perioadă, tot în Evenimentul Zilei.

În realitate, în jur de 295.000 de oameni primeau ajutor social în ianuarie 2011.

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Articol publicat în Evenimentul Zilei în 14 mai 2010

În 2011, un fost ministru al muncii, Sebastian Lăzăroiu, a spus că România are 8,3 milioane de „asistați sociali, iar 1,8 milioane dintre ei nu au un loc de muncă, nu sunt într-o formă de învățământ, nu fac cursuri de formare profesională și nici nu au un handicap.

În 2014, Institutul de Politici Publice, condus pe atunci de fostul ministrul al muncii Violeta Alexandru, anunța că România are peste 7 milioane de „asistați social”. 

Cine sunt „milioanele de asistați”? 

În noiembrie 2020 „milioanele de asistați” includeau: 3,59 milioane de copii care luau alocație, 1,54 milioane de oameni cu dizabilități sau aproape 176.500 de mame care primeau indemnizația pentru creșterea copilului, conform Ministerului Muncii.  

În lista acestor beneficiari, se regăsesc și oamenii care primesc venitul minim garantat, cei denumiți în mod frecvent „asistați social”. 

Deși numărul lor a fost adesea „rotunjit” la milioane, în noiembrie anul trecut, erau 173.636 beneficiari de ajutor social. Valoarea ajutorului social pentru o persoană este de 142 de lei pe lună. 

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Știre publicată în Jurnal de Bacău după declarațiile ministrului muncii 

Despre declarațiile ministrului muncii Raluca Turcan, Libertatea a discutat cu Ana Rădulescu, asistent social, director general al Asociației Asistenților Sociali din România (ASproAS) și director executiv al Centrului de Formare și Evaluare în Asistența Socială (CFCECAS).

– Ministrul muncii Raluca Turcan a vorbit despre oameni care se complac în a primi beneficii sociale și nu vor să muncească, și a cerut controale ale dosarelor beneficiarilor. E asistența socială un fel de poliție socială?

– Nu are nicio treabă! Asistența socială nu este control, este suport. În România am ales ruta asta a suportului financiar și a controlului. Te controlez și, dacă ești suficient de sărac, îți dau bani. Dacă nu ești suficient de sărac, nu îți dau nici banii ăștia. Noi nici măcar venitul minim garantat nu îl oferim tuturor care sunt într-o situație de sărăcie severă, din multe motive. Sunt oameni care ar avea nevoie de un pic de suport, care suferă de foame, dar nu au dreptul pentru că nu îndeplinesc mici condiții. 

Noi am avut întotdeauna ideea asta, încă din vremea comunismului, să anchetăm, să vedem dacă ești suficient de sărac. Apoi îți dăm niște bănuți, și apoi te anchetăm, din nou, să vedem de ce nu ți-ai revenit. 

– Ce e greșit în abordarea asta?

– Abordarea este greșită pentru că schimbările pe care oamenii le fac în viața lor nu le fac cu minimul acesta de bani. Este absolut necesar (acel minim, n.r.), dar este posibil ca decalajele pe care oamenii le au de recuperat să nu mai fie de recuperat. 

În România, avem în acest moment persoane care nu mai sunt angajabile. Ori noi nu avem o evaluare complexă a acestor persoane, putem să mai recuperăm aceste decalaje astfel încât ele să devină angajabile?

Este extrem de primitivă ideea asta „ești sărac, trebuie să te duci să-ți cauți un loc de muncă”. E o idee de anii 80. Politica asta nu merge. Profilul omului angajabil necesită o serie întreagă de competențe.

Aceste persoane care sunt beneficiare de venit minim garantat nu o să poată să recupereze decalajul ăsta probabil niciodată. Sunt persoane care au 4 clase și care au 30 și ceva de ani. 

Efectele discursului ministrului muncii

– Care e semnalul pe care îl dă în societate un mesaj ca al Ralucăi Turcan?

– Mesajul, în momentul acesta, încearcă să acopere problemele reale. Ne uităm la celelalte țări din UE, ce fac și cum abordează problemele sociale generate de pandemie. Toate aceste măsuri și restricții au fost recunoscute că au produs un impact grav asupra situației sociale și economice a oamenilor. 

Aceste țări discută care sunt serviciile de prevenire și de suport ca oamenii care au suferit niște consecințe majore să nu piardă complet resursele pe care le-au avut. Trebuie ajutați, pentru că ei sunt într-o cădere liberă.

– Ce efecte produce în societate un discurs ca al ministrului muncii? 

– Se creează o imagine negativă a omului care beneficiază de suport financiar sau orice alt suport din partea statului, într-un moment în care se află în dificultate. Creând o asemenea imagine negativă, oamenii care vor ajunge la un moment dat să aibă nevoie de acest suport nu vor apela la el. 

Nu vor apela la serviciile de asistență socială pentru că le va fi teamă și jenă că vor fi asociați cu asemenea etichete. Aici este marea problemă.

„Toți miniștrii muncii din ultimii zece ani au început cu problema asistaților social”

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Articol publicat în ziarul Vremea Nouă după declarațiile Ralucăi Turcan

– De ce credeți că Raluca Turcan și-a început mandatul cu astfel de declarații?

– Dacă te uiți la toți miniștrii muncii care au fost în ultimii zece ani, toți au început cu problema asta. (…) Au prins subiectul cel mai ușor de abordat. De ce să abordăm pensiile? Avem deja oameni în stradă. De ce să abordăm piața muncii? Trebuie să explicăm că noi ar trebui să luăm niște măsuri. De ce să abordăm niște teme complexe precum abordarea integrată a serviciilor la nivel comunitar? Nu, nu, e foarte complicat și atunci abordăm subiectul care este cel mai ușor, cei care nu au oricum nicio voce, oamenii care trăiesc forme complexe de sărăcie. Hai să lansăm că ei fac acțiuni ilegale, că România nu are, iată, probleme sociale. România nu are oameni care au suferit și sunt pe ruta sărăciei. Nu, noi suntem bine, nu avem probleme. 

– E nevoie deci de servicii sociale integrate, iar pe măsură ce amâni să le oferi, cum se întâmplă la noi, decalajele devin și mai mari?  

– Exact. Ce se va întâmpla cu toți copiii care nu au avut acces la școală în perioada asta, care vin din familii fără resurse? Asta mă îngrijorează pe mine acum. Pierd ruta educației, ajung adulți în vreo 10 ani, dar în 10 ani piața muncii se digitalizează și mai mult, iar ei nici măcar nu vor ști să scrie și să citească.

„Omul acela care a tot încercat, la un moment dat, nu a mai putut”

– Sunt foarte mulți oameni care afirmă că „asistații” refuză să muncească.

– Nu cred asta. Eu am avut o discuție cu un director de la o agenție județeană pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM) care zicea că oamenii nu vor să vină să muncească, sunt leneși. Și atunci l-am luat pe director „iată comunitatea, fă-le evaluarea, potrivește-i cu locurile de muncă și angajează-i pe oameni”. 

10 oameni din comunitate au putut să primească un loc de muncă, dar la prima ploaie a toamnei, oamenii nu au avut cu ce să iasă din noroaie, să prindă autobuzul de la șoseaua principală, ca să ajungă la muncă. De aceea e nevoie de această abordare integrată.

Noi vorbim de oameni. Oameni care au încercat multe lucruri în viața lor, să muncească, să meargă cu ziua la muncă, să își ducă copiii la școală. Dar la un moment dat, omul acela, care a încercat tot, nu a mai putut. Și-a dat seama că oricât ar încerca, singur nu reușește. 

De aceea avem noi serviciile de asistență socială. Acestea ar trebui să îi ajute pe oameni să acceseze resurse, să îi conecteze cu resurse. Măcar, dacă ei nu mai pot recupera decalajele, copiii lor să mai poată să facă asta.

– Pe site-urile primăriilor sau ale direcțiilor de asistență socială, apar deseori comunicate de felul „primarul a scos 10 asistați la muncă”, textele fiind însoțite de poze. Ce părere aveți despre ele?

– Astea sunt campanii politice și își permit să fac asta pentru că oamenii aceștia nu își permit să angajeze avocați. Și jurnaliștii au campanii similare (despre asistații scoși la muncă, n.r.). Sunt ușor de dus, pentru că oamenii aceștia nu au capacitatea să se apere. 

Cum stăm acum cu profesionalizarea meseriei de asistent social?

– În serviciile de asistență socială din cadrul primăriilor, sunt angajate persoane cu alte tipuri de studii pe posturi de asistenți social. Multe posturi de asistenți sociali sunt transformate în posturi de consilieri, referenți. Primăriile au o portiță prin care angajează alte persoane pe post de asistenți social. (…) Legea prevede un asistent social la 300 de persoane.

Marea problemă e că și acolo unde avem un asistent social bine pregătit, noi nu avem de la Ministerul Muncii direcția de a furniza servicii sociale integrate. Ce face asistentul social, de multe ori, e doar să evalueze situația oamenilor din comunitate în vederea acordării de venit minim garantat. Pentru că noi nu avem promovat la nivel de Ministerul Muncii alt concept.

Citeşte şi:

Statistică greșită la Ministerul Educației: Unele Universități apar cu 20% dintre profesori dispuși să se vaccineze, când peste jumătate de personal s-a imunizat deja în etapa 1

Ultima zi a lui Trump. Ce spun mai mulți mexicani pentru Libertatea despre zidul de la graniță: „M-a făcut să simt că nu am nicio valoare ca om”

„Voiam să aibă de toate”. O mamă care muncește la o fermă din Germania povestește cum trăiește cu dorul de fiul ei

FOTO Teodora, fiica lui Andrei Vochin, despre relația cu Ilie Dumitrescu: „A fost o greșeală”
PARTENERI - GSP.RO
FOTO Teodora, fiica lui Andrei Vochin, despre relația cu Ilie Dumitrescu: „A fost o greșeală”
ȘOC! Câți bani cere Laurette pentru o partidă de sex: 'Am mai înșelat'
Playtech.ro
ȘOC! Câți bani cere Laurette pentru o partidă de sex: 'Am mai înșelat'
Imagini sfâșietoare după accidentul mortal din Piața Constituției: "Ionuţ... mă auzi? Ionuț!"
Observatornews.ro
Imagini sfâșietoare după accidentul mortal din Piața Constituției: "Ionuţ... mă auzi? Ionuț!"
Horoscop 26 februarie 2021. Leii sunt convinși că steaua lor norocoasă va deveni din ce în ce mai luminoasă
HOROSCOP
Horoscop 26 februarie 2021. Leii sunt convinși că steaua lor norocoasă va deveni din ce în ce mai luminoasă
Sute de biluțe misterioase au apărut în casa unei femei și nimeni nu știa ce sunt. Un expert i-a dat răspunsul
Știrileprotv.ro
Sute de biluțe misterioase au apărut în casa unei femei și nimeni nu știa ce sunt. Un expert i-a dat răspunsul
Handbalista româncă celebră, bătută şi violată: "M-a chemat în cameră şi...". Cine e agresorul: primele informaţii
Telekomsport
Handbalista româncă celebră, bătută şi violată: "M-a chemat în cameră şi...". Cine e agresorul: primele informaţii
Cum să vinzi și să cumperi în siguranță pe OLX (Publicitate)
PUBLICITATE
Cum să vinzi și să cumperi în siguranță pe OLX (Publicitate)