Ministrul muncii Raluca Turcan și-a început mandatul cu declarații despre beneficiarii de ajutor social, acei oameni numiți derizoriu, în presă, „asistați social”. Invitată la Antena 3, ministrul a spus că, „din nefericire”, sunt oameni care primesc și „șase-șapte beneficii de la stat”, complăcându-se într-o „abundență de beneficii în loc să intre pe piața muncii”. 

A cerut apoi, într-un status pe Facebook, să fie verificate anchetele sociale care stau la baza dosarelor pentru ajutor social, sugerând că ar exista fraude. Nu a oferit date care să-i susțină afirmațiile. 

„De altfel, la nivel de guvernare, i-am asigurat pe români că cei care pur şi simplu nu vor să muncească nu o să mai fie duşi în spate de oamenii harnici”, a scris ministrul muncii Raluca Turcan pe pagina sa de Facebook în 16 ianuarie. 

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Raluca Turcan

Minciuna despre milioanele de „asistați sociali”, rostogolită de politicieni și ziariști

Jocuri de culise la Strasbourg: Iohannis reintră în cărți pentru o funcție importantă. Alternativa în cazul unui eșec la vot al Ursulei von der Leyen
Recomandări
Jocuri de culise la Strasbourg: Iohannis reintră în cărți pentru o funcție importantă. Alternativa în cazul unui eșec la vot al Ursulei von der Leyen

Tema românilor harnici care îi cară în spate pe cei care nu vor să muncească nu e una nouă.

În mai 2010, chiar în ziua când a anunțat tăierile de salarii din sistemul bugetar cu 25%, fostul președinte Traian Băsescu a folosit metafora „omului foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească”. Omul foarte gras, adică toți cei din zona de buget public, de asistență socială.

Minciuna că România ar avea milioane de „asistați social” a fost repetată ani în șir în spațiul public, începând din 2010, inclusiv de miniștri sau de ziariști. 

Într-un editorial publicat în Evenimentul Zilei în mai 2010, ziaristul Mircea Marian scria că „milioane de români au beneficiat de o asistență socială de care nu aveau nevoie”. 

„Din venitul minim garantat trăiesc în România comunități întregi care așteaptă, pentru că așa s-au obișnuit, să primească pe degeaba locuință, îmbrăcăminte sau mâncare din partea statului. (…) Cum să explici multor milioane de români beneficiari ai unei forme de asistență socială că statul nu este un părinte protector care oferă, pe degeaba, și bani, și mâncare, și locuință?”, scria ziarista Ioana Lupea în aceeași perioadă, tot în Evenimentul Zilei.

Corespondență din Strasbourg | Siegfried Mureșan atacă PSD: „UE nu va lăsa lupul de pază la oi, când e vorba de comisariat economic”
Recomandări
Corespondență din Strasbourg | Siegfried Mureșan atacă PSD: „UE nu va lăsa lupul de pază la oi, când e vorba de comisariat economic”

În realitate, în jur de 295.000 de oameni primeau ajutor social în ianuarie 2011.

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Articol publicat în Evenimentul Zilei în 14 mai 2010

În 2011, un fost ministru al muncii, Sebastian Lăzăroiu, a spus că România are 8,3 milioane de „asistați sociali, iar 1,8 milioane dintre ei nu au un loc de muncă, nu sunt într-o formă de învățământ, nu fac cursuri de formare profesională și nici nu au un handicap.

În 2014, Institutul de Politici Publice, condus pe atunci de fostul ministrul al muncii Violeta Alexandru, anunța că România are peste 7 milioane de „asistați social”. 

Cine sunt „milioanele de asistați”? 

În noiembrie 2020 „milioanele de asistați” includeau: 3,59 milioane de copii care luau alocație, 1,54 milioane de oameni cu dizabilități sau aproape 176.500 de mame care primeau indemnizația pentru creșterea copilului, conform Ministerului Muncii.  

În lista acestor beneficiari, se regăsesc și oamenii care primesc venitul minim garantat, cei denumiți în mod frecvent „asistați social”. 

Procesul poliţiştilor inculpați pentru torturarea unui tânăr. Agentul şef care a urinat pe bărbat: „A fost omorât, cineva a avut interes ca eu să fiu acuzat”
Recomandări
Procesul poliţiştilor inculpați pentru torturarea unui tânăr. Agentul şef care a urinat pe bărbat: „A fost omorât, cineva a avut interes ca eu să fiu acuzat”

Deși numărul lor a fost adesea „rotunjit” la milioane, în noiembrie anul trecut, erau 173.636 beneficiari de ajutor social. Valoarea ajutorului social pentru o persoană este de 142 de lei pe lună. 

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Știre publicată în Jurnal de Bacău după declarațiile ministrului muncii 

Despre declarațiile ministrului muncii Raluca Turcan, Libertatea a discutat cu Ana Rădulescu, asistent social, director general al Asociației Asistenților Sociali din România (ASproAS) și director executiv al Centrului de Formare și Evaluare în Asistența Socială (CFCECAS).

– Ministrul muncii Raluca Turcan a vorbit despre oameni care se complac în a primi beneficii sociale și nu vor să muncească, și a cerut controale ale dosarelor beneficiarilor. E asistența socială un fel de poliție socială?

– Nu are nicio treabă! Asistența socială nu este control, este suport. În România am ales ruta asta a suportului financiar și a controlului. Te controlez și, dacă ești suficient de sărac, îți dau bani. Dacă nu ești suficient de sărac, nu îți dau nici banii ăștia. Noi nici măcar venitul minim garantat nu îl oferim tuturor care sunt într-o situație de sărăcie severă, din multe motive. Sunt oameni care ar avea nevoie de un pic de suport, care suferă de foame, dar nu au dreptul pentru că nu îndeplinesc mici condiții. 

Noi am avut întotdeauna ideea asta, încă din vremea comunismului, să anchetăm, să vedem dacă ești suficient de sărac. Apoi îți dăm niște bănuți, și apoi te anchetăm, din nou, să vedem de ce nu ți-ai revenit. 

– Ce e greșit în abordarea asta?

– Abordarea este greșită pentru că schimbările pe care oamenii le fac în viața lor nu le fac cu minimul acesta de bani. Este absolut necesar (acel minim, n.r.), dar este posibil ca decalajele pe care oamenii le au de recuperat să nu mai fie de recuperat. 

În România, avem în acest moment persoane care nu mai sunt angajabile. Ori noi nu avem o evaluare complexă a acestor persoane, putem să mai recuperăm aceste decalaje astfel încât ele să devină angajabile?

Este extrem de primitivă ideea asta „ești sărac, trebuie să te duci să-ți cauți un loc de muncă”. E o idee de anii 80. Politica asta nu merge. Profilul omului angajabil necesită o serie întreagă de competențe.

Aceste persoane care sunt beneficiare de venit minim garantat nu o să poată să recupereze decalajul ăsta probabil niciodată. Sunt persoane care au 4 clase și care au 30 și ceva de ani. 

Efectele discursului ministrului muncii

– Care e semnalul pe care îl dă în societate un mesaj ca al Ralucăi Turcan?

– Mesajul, în momentul acesta, încearcă să acopere problemele reale. Ne uităm la celelalte țări din UE, ce fac și cum abordează problemele sociale generate de pandemie. Toate aceste măsuri și restricții au fost recunoscute că au produs un impact grav asupra situației sociale și economice a oamenilor. 

Aceste țări discută care sunt serviciile de prevenire și de suport ca oamenii care au suferit niște consecințe majore să nu piardă complet resursele pe care le-au avut. Trebuie ajutați, pentru că ei sunt într-o cădere liberă.

– Ce efecte produce în societate un discurs ca al ministrului muncii? 

– Se creează o imagine negativă a omului care beneficiază de suport financiar sau orice alt suport din partea statului, într-un moment în care se află în dificultate. Creând o asemenea imagine negativă, oamenii care vor ajunge la un moment dat să aibă nevoie de acest suport nu vor apela la el. 

Nu vor apela la serviciile de asistență socială pentru că le va fi teamă și jenă că vor fi asociați cu asemenea etichete. Aici este marea problemă.

„Toți miniștrii muncii din ultimii zece ani au început cu problema asistaților social”

De ce a readus Raluca Turcan tema „asistaților social” în spațiul public. „Încearcă să acopere problemele sociale generate de pandemie”
Articol publicat în ziarul Vremea Nouă după declarațiile Ralucăi Turcan

– De ce credeți că Raluca Turcan și-a început mandatul cu astfel de declarații?

– Dacă te uiți la toți miniștrii muncii care au fost în ultimii zece ani, toți au început cu problema asta. (…) Au prins subiectul cel mai ușor de abordat. De ce să abordăm pensiile? Avem deja oameni în stradă. De ce să abordăm piața muncii? Trebuie să explicăm că noi ar trebui să luăm niște măsuri. De ce să abordăm niște teme complexe precum abordarea integrată a serviciilor la nivel comunitar? Nu, nu, e foarte complicat și atunci abordăm subiectul care este cel mai ușor, cei care nu au oricum nicio voce, oamenii care trăiesc forme complexe de sărăcie. Hai să lansăm că ei fac acțiuni ilegale, că România nu are, iată, probleme sociale. România nu are oameni care au suferit și sunt pe ruta sărăciei. Nu, noi suntem bine, nu avem probleme. 

– E nevoie deci de servicii sociale integrate, iar pe măsură ce amâni să le oferi, cum se întâmplă la noi, decalajele devin și mai mari?  

– Exact. Ce se va întâmpla cu toți copiii care nu au avut acces la școală în perioada asta, care vin din familii fără resurse? Asta mă îngrijorează pe mine acum. Pierd ruta educației, ajung adulți în vreo 10 ani, dar în 10 ani piața muncii se digitalizează și mai mult, iar ei nici măcar nu vor ști să scrie și să citească.

„Omul acela care a tot încercat, la un moment dat, nu a mai putut”

– Sunt foarte mulți oameni care afirmă că „asistații” refuză să muncească.

– Nu cred asta. Eu am avut o discuție cu un director de la o agenție județeană pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM) care zicea că oamenii nu vor să vină să muncească, sunt leneși. Și atunci l-am luat pe director „iată comunitatea, fă-le evaluarea, potrivește-i cu locurile de muncă și angajează-i pe oameni”. 

10 oameni din comunitate au putut să primească un loc de muncă, dar la prima ploaie a toamnei, oamenii nu au avut cu ce să iasă din noroaie, să prindă autobuzul de la șoseaua principală, ca să ajungă la muncă. De aceea e nevoie de această abordare integrată.

Noi vorbim de oameni. Oameni care au încercat multe lucruri în viața lor, să muncească, să meargă cu ziua la muncă, să își ducă copiii la școală. Dar la un moment dat, omul acela, care a încercat tot, nu a mai putut. Și-a dat seama că oricât ar încerca, singur nu reușește. 

De aceea avem noi serviciile de asistență socială. Acestea ar trebui să îi ajute pe oameni să acceseze resurse, să îi conecteze cu resurse. Măcar, dacă ei nu mai pot recupera decalajele, copiii lor să mai poată să facă asta.

– Pe site-urile primăriilor sau ale direcțiilor de asistență socială, apar deseori comunicate de felul „primarul a scos 10 asistați la muncă”, textele fiind însoțite de poze. Ce părere aveți despre ele?

– Astea sunt campanii politice și își permit să fac asta pentru că oamenii aceștia nu își permit să angajeze avocați. Și jurnaliștii au campanii similare (despre asistații scoși la muncă, n.r.). Sunt ușor de dus, pentru că oamenii aceștia nu au capacitatea să se apere. 

Cum stăm acum cu profesionalizarea meseriei de asistent social?

– În serviciile de asistență socială din cadrul primăriilor, sunt angajate persoane cu alte tipuri de studii pe posturi de asistenți social. Multe posturi de asistenți sociali sunt transformate în posturi de consilieri, referenți. Primăriile au o portiță prin care angajează alte persoane pe post de asistenți social. (…) Legea prevede un asistent social la 300 de persoane.

Marea problemă e că și acolo unde avem un asistent social bine pregătit, noi nu avem de la Ministerul Muncii direcția de a furniza servicii sociale integrate. Ce face asistentul social, de multe ori, e doar să evalueze situația oamenilor din comunitate în vederea acordării de venit minim garantat. Pentru că noi nu avem promovat la nivel de Ministerul Muncii alt concept.

Google News Urmărește-ne pe Google News


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Descoperire neașteptată în casa unui bătrân din Tulcea. Ce au găsit poliţiştii în urma unei percheziţii | FOTO
Știrileprotv.ro
Descoperire neașteptată în casa unui bătrân din Tulcea. Ce au găsit poliţiştii în urma unei percheziţii | FOTO
De necrezut! Ce a spus Laurențiu Reghecampf despre trecutul amoros al iubitei lui, Corina Caciuc: „Eu sunt fixist. Cum aș putea să aflu...”
Viva.ro
De necrezut! Ce a spus Laurențiu Reghecampf despre trecutul amoros al iubitei lui, Corina Caciuc: „Eu sunt fixist. Cum aș putea să aflu...”
Anca Lungu a făcut nuntă în Grecia cu farmacistul milionar și a fost năucitor de frumoasă. Ce condiție le-au pus invitaților
Libertateapentrufemei.ro
Anca Lungu a făcut nuntă în Grecia cu farmacistul milionar și a fost năucitor de frumoasă. Ce condiție le-au pus invitaților
Patru zodii care pot da lovitura până pe 29 iulie. Răsare soarele pe strada lor
FANATIK.RO
Patru zodii care pot da lovitura până pe 29 iulie. Răsare soarele pe strada lor
Incredibil, dar adevărat: au mai existat două Craiove, care s-au urât și au negociat fuziunea. Povestea dezvăluită de GSP: „S-au bătut ca chiorii”
GSP.RO
Incredibil, dar adevărat: au mai existat două Craiove, care s-au urât și au negociat fuziunea. Povestea dezvăluită de GSP: „S-au bătut ca chiorii”
Orașul impresionant care se află pe două continente. Are o istorie bogată și multe obiective turistice
FANATIK.RO
Orașul impresionant care se află pe două continente. Are o istorie bogată și multe obiective turistice
Cum arătau Cristina şi Andrei Rotaru de la Insula Iubirii în urmă cu 10 ani. Imagini de senzație! FOTO
Unica.ro
Cum arătau Cristina şi Andrei Rotaru de la Insula Iubirii în urmă cu 10 ani. Imagini de senzație! FOTO
Decepţia lui Ion Crăciunescu! Cu ce se ocupă fiul său, după 96 de meciuri în Liga 1: "E alegerea lui, n-am ce face. Îmi pare rău că n-a făcut altceva"
Orangesport.ro
Decepţia lui Ion Crăciunescu! Cu ce se ocupă fiul său, după 96 de meciuri în Liga 1: "E alegerea lui, n-am ce face. Îmi pare rău că n-a făcut altceva"
Candidaţi record la Titularizare. De ce a izbucnit în lacrimi o tânără din Republica Moldova
Observatornews.ro
Candidaţi record la Titularizare. De ce a izbucnit în lacrimi o tânără din Republica Moldova
Horoscop 18 iulie 2024. Peștii au ocazia să strălucească prin ceea ce știu să facă foarte bine și pe plan profesional, și pe cel personal
HOROSCOP
Horoscop 18 iulie 2024. Peștii au ocazia să strălucească prin ceea ce știu să facă foarte bine și pe plan profesional, și pe cel personal

Știri mondene

Știri România

RECOMANDĂRI