Un drum expres construit în România este, teoretic, la câțiva metri de finalizarea lucrărilor încă din toamna anului 2025. Cu toate acestea, autoritățile invocă existența mai multor probleme și au anunțat prelungirea termenului la care lucrările ar putea fi recepționate.
Societatea UMB Spedition execută lucrările de construcție a DEx 6 Brăila - Galați, un drum expres în lungime de 10,77 de kilometri, unde lucrările au ajuns încă din octombrie 2025 la un stadiu de execuție de peste 95%. Constructorul a părăsit șantierul în toamna anului trecut, în momentul în care ultimul „detaliu” al traseului, un pod hobanat peste râul Siret, era foarte aproape de finalizare.
Contractul între CNAIR și UMB a fost semnat în aprilie 2021, pentru 371,4 milioane de lei. Ordinul de începere al lucrărilor a fost emis pe 1 iulie 2021, antreprenorul având la dispoziție inițial 10 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție.
„Termenul de finalizare a lucrărilor a fost decalat de mai multe ori datorită unor cauze obiective, cât și subiective, după cum urmează:
Aceste probleme au determinat o primă extensie a duratei de execuție din data de 30.04.2024 până la data de 23.12.2025”, arată Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, într-un răspuns furnizat la solicitarea Libertatea.
Filmări din dronă realizate în martie 2026 arată că antreprenorul încă nu se întorsese pe șantier pentru finalizarea lucrărilor. Cele mai recente imagini ale „mișcărilor” pe traseul DEx 6 datează din 5 aprilie 2026, dată la care se pot observa câteva utilaje aduse în preajma podului.
Oficialii CNAIR susțin că, în acest moment, la mijlocul lunii aprilie, „antreprenorul este mobilizat în șantier cu 70 de muncitori și 20 utilaje, iar stadiul fizic este de 96%. De asemenea, antreprenorul UMB Spedition lucrează în șantier 3 săptămâni full, iar o săptămână este pauză”.
Pe de altă parte, recepționarea lucrărilor este încă foarte departe.
„În timpul execuției lucrărilor au apărut ulterior și alte probleme, pe care Beneficiarul și Antreprenorul doresc să le elimine și să îmbunătățească proiectul, și anume:
Însă cea mai serioasă problemă care trebuie rezolvată privește reconfigurarea nodului giratoriu de la intrarea pe DEx6 de la Brăila, în apropierea podului hobanat peste Dunăre inaugurat recent.
„Cererea sporită de energie verde a condus la apariția unor proiecte mari de generare a energiei din surse regenerabile finanțate din fonduri europene, proiecte care sunt implementate în prezent în județul Galați; părțile componente ale eolienelor sunt transportate din portul Constanța la proiect cu mijloace auto, pe un singur traseu posibil și care trece OBLIGATORIU prin girația aflată la intersecția DN2B și Drum expres 6: Brăila-Galați.
În acest sens, transportatorul a solicitat demolarea parțială a unor elemente deja finalizate din cadrul girației; având în vedere această solicitare, părțile au considerat că, în interesul economiei naționale și pentru asigurarea independenței energetice a țării în actualul context global, este primordial proiectul energetic și au acceptat solicitarea de modificarea a intersecției în condițiile cerute și în conformitate cu avizul Serviciului Poliției Rutiere Galați, chiar dacă acest lucru înseamnă întârzierea recepției la obiectivul Drum expres Brăila - Galați”, a detaliat Alin Șerbănescu, pentru Libertatea.
Oficialul CNAIR a mai precizat că „aceste aspecte prezentate mai sus pot conduce la un termen de recepție a lucrărilor plasat cel mai probabil în intervalul 16-30 noiembrie 2026, în conformitate cu avizul emis de Serviciului Poliției Rutiere Galați”.
Plecarea de pe șantier în 2025 a constructorului UMB a născut speculații în spațiul online legate de presupuse întârziere cu decontarea lucrărilor de către statul român. „În ceea ce privește plata lucrărilor efectuate de antreprenor la DEx6 Brăila-Galați, facem următoarele precizări: până în prezent, antreprenorul a emis 16 situații de lucrări, care au fost achitate de către beneficiar (CNAIR SA); nu există nicio restanță financiară către antreprenor”, a adăugat Șerbănescu.
DEx6 va asigura conectarea nodului rutier Brăila - Galați atât de Moldova, prin intermediul tronsonului din drumul expres aflat în proiectare și execuție în acest moment între Focșani și Brăila, cât și de Dobrogea, în condițiile în care se pregătește lansarea pentru execuție a DEx8 între Brăila și Tulcea.
Un alt proiect important în zonă este varianta ocolitoare a orașului Galați. „În data de 07.04.2026, CNAIR SA a semnat un parteneriat cu CJ Galați pentru realizarea VO Galați, care va derula procedurile pentru semnarea contractului de proiectare și execuție”, a mai adăugat Șerbănescu.
Studiul de fezabilitate al „centurii” Galațiului prevede 6 luni și 30 de luni pentru execuție. Odată finalizată ar urmă să conecteze de restul țării, printr-un drum de mare viteză, și vama cu Republica Moldova de la Giurgiulești, aflată în imediata vecinătate a frontierei cu Ucraina.
„Punctul de trecere a frontierei de la Giurgiulești va deveni în următorii ani un punct strategic important pentru transportul de mărfuri pe ruta România-R.Moldova-Ucraina. DEx6, VO Galați și DN25 vor fi rute principale de legătură principale către portul/punctul frontierei de la Giurgiulești”, mai spune purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Pe 15 februarie 2026, Guvernul României a anunțat oficial încheierea procesului de achiziție a portului Giurgiulești, preluat din proprietatea Republicii Moldova. Cumpărătorul direct este Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța (APMC). Practic, Giurgiuleștiul a devenit o extensie strategică a Portului Constanța.
Guvernul a alocat aproximativ 563 milioane de lei (cca. 113 milioane de euro) pentru majorarea capitalului social al Portului Constanța, sumă din care s-a finanțat achiziția (oferta angajantă fiind de aproximativ 62 milioane de dolari pentru acțiunile BERD, restul sumelor fiind destinate investițiilor imediate).
În contextul conflictului din regiune, controlul asupra singurului port maritim-fluvial al Republicii Moldova oferă României (și implicit NATO/UE) o poziție strategică în gestionarea fluxurilor de marfă și a infrastructurii critice.
Integrarea Giurgiuleștiului într-un sistem comun cu Portul Constanța creează, în același timp, și un pol logistic puternic la gurile Dunării, facilitând legătura între UE și Asia Centrală/Caucaz.