După Moscova, București are al doilea cel mai mare sistem centralizat din lume pe termoficare, spune Stelian Bujduveanu

Bujduveanu a declarat: „Nu, nu, lucrurile merg foarte bine. Merg bine din punct de vedere al investiţiilor. Am anunţat public de fiecare dată când am făcut progrese. Foarte important – avem două mari investiţii în Bucureşti – repararea ţevilor, POIM-ul, unde avem peste 1,7 miliarde de lei bani pe care îi tragem din fonduri europene şi plătim reparaţia ţevilor din Bucureşti”.

Sistemul de termoficare din București cuprinde 2.000 de kilometri de rețea primară și 4.000 de kilometri de rețea secundară. Din rețeaua primară, aproximativ 300 de kilometri erau extrem de degradați. Până în prezent, s-au înlocuit aproape 150 de kilometri de conducte, iar până la sfârșitul anului se estimează că se vor atinge 200 de kilometri.

În acest an, s-au schimbat 50 de kilometri de țeavă. Bujduveanu subliniază importanța continuării acestui ritm de investiții pentru a asigura un sistem centralizat eficient în viitor. Programul de investiții din fonduri europene este planificat să continue până în 2027, cu speranța de a fi extins și după această dată.

Primarul interimar a explicat motivele pentru care unii bucureșteni nu au încă apă caldă. Principalele cauze sunt lipsa investițiilor în infrastructură de-a lungul anilor și faptul că banii plătiți de bucureșteni pentru apa caldă sunt folosiți pentru producerea de energie electrică, rămânând în conturile companiei de la Ministerul Energiei.

Recomandări

Falimentul agriculturii comuniste. Cum a ajuns un CAP din Dolj să erbicideze grâul cu celebra substanță otrăvitoare „verde de Paris”

Bujduveanu a prezentat un plan pentru îmbunătățirea situației: „Banii care se fac de pe vânzarea de energie electrică, de pe spatele bucureştenilor, trebuie să fie reinvestiţi în Bucureşti. Nu în alte părţi din ţară, nu să rămână în vreo companie fantomă de la vreun minister.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro