Previziuni 2019: Economia frânează și asta ne afectează. Presiune mai mare pe buzunare aproape goale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nici nu a început bine 2019, că deja se prevede un an mai dificil decât se anticipa.
Cuprins:
Banca Transilvania estimează o frânare a economiei în acest an, de la 4% în 2018 la 2,8% în 2019, dar și o creștere a șomajului.
Concomitent, șeful Fiscului a fost schimbat, pentru a garanta o colectare mai bună a taxelor.
Mai mult, România a intrat în acest an fără a avea un proiect de buget aprobat, după ce, la finele anului trecut, Guvernul a inventat noi taxe pentru a acoperi "gaura" de la buget.
Creștere economică mai slabă
Banca Transilvania estimează că economia României va avea o creștere mai scăzută în acest an, Produsul Intern Brut (PIB) urmând să crească doar cu 2,8%, după un avans de 4% în 2018 și de 7% în 2017.
Frânarea vine după câțiva ani în care România a redus masiv taxele și a crescut salariile bugetarilor și pensiile.
"Previzionăm continuarea tendinței de creștere a costurilor de finanțare și de depreciere a monedei naționale pe termen mediu", spune Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, într-un raport.
Banca Transilvania se mai așteaptă și la creșterea șomajului în 2019, care va urca la 4,4% în 2019, după 4,2% în 2018. O estimare pe termen lung ar fi că șomajul va ajunge la 5% în 2020 și 5,2% în 2021.
Rădulescu mai vorbește și de "normalizarea graduală a politicii monetare" și "semnale de consolidare fiscal-bugetară".
Creșterea dobânzilor
Normalizarea politicii monetare este un alt nume pentru creșterea dobânzilor.
Banca Națională a României (BNR) a crescut dobânda-cheie la 2,5%. Aceasta a fost la rândul său forțată să crească dobânzile pentru a contracara inflația, care a depășit anul trecut în anumite momente pragul de 5%.
Din cauza inflației mari dobânzile la creditele în lei au crescut puternic în 2018.
Indicele ROBOR, în funcție de care se calculează ratele la împrumuturile în lei, a crescut anul trecut până la 3,47%, maximul ultimilor patru ani.
Introducerea de noi taxe
Consolidarea fiscal-bugetară înseamnă creșteri de taxe pentru a reduce deficitul bugetar, respectiv diferența între veniturile și cheltuielile pe care le face România.
În primele 11 luni ale anului 2018, "gaura" de la bugetul general s-a ridicat la 25,99 miliarde de lei, echivalent cu 2,74% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
La final de 2018, Guvernul a introdus mai multe taxe: "taxa pe lăcomie" – plătită de către bănci în cazul în care ROBOR trece de 2%, o taxă de 2% pe cifra de afaceri în energie, o alta tot de 2% în domeniul jocurilor de noroc și alta de 3% în domeniul telecom.
Alături de aceste taxe, Guvernul a înghețat primele, sporurile și îndemnizațiile în sectorul bugetar și a amânat reducerea TVA de la 19% la 18%.
Mai mult, în preambulul celebrei ordonanțe a taxelor, Guvernul recunoaște că fără aceasta exista riscul depășirii deficitului de 3%, prevăzut de tratatele europene.
Fiscul, pus să colecteze mai mult
Problema banilor a fost evocată și de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, când a cerut recent demiterea lui Ionuț Mișa din fruntea Fiscului.
Teodorovici i-a imputat acestuia colectarea slabă și comportamentul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
"Anul 2019 e unul cu multe provocări, iar ANAF trebuie să își schimbe radical comportamentul în economie. Trebuie să arate că are un comportament onest față de contribuabil, fie el persoană fizică sau juridică. Trebuie o reformă a fiscalului, trebuie informatizat sistemul, trebuie simplificat modul în care ANAF acționeaza în raport cu contribuabilul. Ne trebuie, de asemenea, o colectare mai bună, pe zona de TVA și nu numai", a spus Teodorovici.
Noul șef al ANAF este Mihaela Triculescu, un lichidator judiciar din Craiova.
Presiunea pensiilor
Din acest an trebuie să se aplice Legea pensiilor, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare pentru stat.
Pensiile urmează să crească, din septembrie 2019, cu 15%, punctul de pensie urmând să se majoreze de la 1.100 de lei la 1.265 lei.
Concomitent, pensia minimă ar urma să crească tot de la 1 septembrie cu 10%, de la 640 de lei la 704 lei.
Noua lege a pensiilor are un impact de 8,4 miliarde de lei în 2019, astfel că Guvernul trebuie să acopere și aceste cheltuieli.
Pe lângă pensii, Guvernul trebuie să suporte și creșterile salariale din sectorul bugetar, în conformitate cu Legea salarizării unitare, și să plătească norma de hrană pentru personalul angajat la stat.
România nu are încă un buget
Cu toate acestea, România nu are încă un buget aprobat pentru 2019, iar președintele Klaus Iohannis a criticat în mai multe rânduri acest lucru. Șeful statului a spus vineri că acest lucru este "o problemă gravă".
"Nu există acum niciun proiect de buget. Dimpotrivă, în loc să se ocupe de asta, se ocupă de schimbat şefi de la ANAF şi din alte poziţii. Asta îmi dă de gândit. Probabil există probleme cu bugetul. Trebuie să explice asta de urgenţă şi să vină cu un proiect de buget, să avem cât se poate de repede bugetul", a punctat Iohannis.
